Citat:
|
În prealabil postat de Maria_Sofia
nu ma referisem la nici o mantuire,ma refeream la inutilitatea credintei unei mantuiri.oamenii aia care vand eternitatea pe o clipa de placere nu cauta mantuirea ci pur si simplu o clipa ce aduce o stare sublima indiferent de natura ei,iar religia este zidul ce sta in dreptul clipei.si dak crestinii preamaresc viata de aici interzicand sinuciderea,sau incercand sa o desfinteze de ce propovaduiesc si incearca chiar sa impuna un model de a trai viata,modelul lor aducand cu o moarte vie.si pentru ce sa traiesti intr-o continua stare de vinovatie pt ca te-ai uitat la picioarele unei femei,pt k ai iesit pe strada cu un decolteu adanc,pt ca ai fumat tigari tari si ai baut o bere rece in timp ce ascultai o muzik necrestineasca,sau pt k ai citit un "poem ateu"care te-a cutremurat mai mult decat toate rugaciunile la un loc?de ce dumnezeu ,dak exista ,nu se simte vinovat,el de ce nu are sentimente de vinovatie?el de ce nu ingenuncheza pt a cere iertatre mamelor care si-au vazut copii morti in razboaie precum cruciadele,de ce nu cere iertare pt erorile comise ,pt imperfectiunea lumii,d c e considerat Omul vinovat?de ce nu face matanii pt anii de comunism pe care oamenii i-au indurat?deci nu oamenii ar avea nevoie de mantuire ci dumnezeu,dar dumnezeu nu simte pt ca el e IUBIREA,el e impacarea,el e cel care si-a rastignit fiul!
|
De ce nu Il intrebi tu pe Dumnezeu? Si asculta-I raspunsul. Dar esti in stare sa-I asculti raspunsul? De multe ori Dumnezeu ne raspunde la intrebarile noastre dar noi din cauza egoismului nu-L auzim.
Totusi raspunsul la aceste intrebari cred ca intr-un fel il am. Sau cel putin raspunsul meu daca I-as pune aceste intrebari lui Dumnezeu. Dumnezeu nu ne lasa sa facem aceste lucruri pentru ca El nu vrea sa ne multumim cu nimicuri. Ce ai spus tu sunt nimicuri fata de ceea ce El ne-a rezervat. Crede-ma ca si mie imi placeau acele lucruri dar am descoperit lucruri mult mai intense si mai minunate in Hristos. foarte multi ii confunda pe adevaratii crestini cu cei superficiali. Ceea ce Hristos ne doreste ajunge pt cel care Il asculta sa spuna ca "eu de fapt asta doream". El stie mai bine ca noi ce vrem, ceea ce cautam dar noi cum nu ne dam seama ne multumim cu surogate. E ca si faza cu un copil. Copilul vede o ciocolata si nu ii place culoarea. Asa ce prefera sa manance ceva ce nu e asa de dulce. El se gandeste de ce tatal lui nu il lasa sa se bucure de ceea ce vrea el fara sa stie cat de dulce e ciocolata. Asa si Dumnezeu vrea sa ne dea foarte multe ciocolati dar noi spunem sus si tare ca vream sa mancam doar paine cu sare.