[Diana67]

Masoneria a început să activeze în Moldova la începutul veacului al XVII-lea. din două direcţii principale: de la Istanbul prin intermediul marinarilor (genovezi) ce transportau grâu, miere şi berbeci către fosta capitală a Imperiului Otoman şi pe uscat, adusă din ţările germanice .
Primul mason din Principatele române (conform acestora), ar fi fost Anton Maria del Chiaro, secretar al domnitorului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, iar ulterior secretarul lui Constantin Mavrocordat, domnitorul Moldovei, alături de care a înfiinţat în 1734 o lojă masonică la Galaţi, urmată apoi de o alta la Iaşi .
În Fanarul Istanbulului, grecii erau iniţiaţi în loji masonice engleze, iar Constantin Mavrocordat domnitorul Moldovei la acea data, făcea probabil parte din acele loji, fiind deja iniţiat când a ajuns în principate, unde s-a implicat personal în calitate de Mare Maestru, la constituirea în anul 1734 a lojei de la Iaşi, intitulată “Moldova” şi în cadrul căreia au activat, nobili pământeni şi oameni de cultură ai Moldovei timpului, precum: Leon Geuca (episcop de Huşi), marele boier şi dregător Iordache Cantacuzino, spătarul Ioniţă Cuza, caimacanul Ioan Sandu Sturza şi alţii. Loja creată de Mavrocordat a fost condusă apoi de către mitropolitul Leon Gheuca. In 1787, o altă faţă bisericească, arhimandritul Gherasim, de la Mitropolia Moldovei, traducea din limba franceză un manuscris deosebit de important pentru istoria franc-masoneriei, „Taina francmasonilor“, scris de abatele Gabriel Perau în anul 1742 . „Masoneria a fost cultivata de pleiada de călugări şi de ierarhi aplecaţi spre cultură. Loja „Moldova“.
Se poate spune deasemeni, că prima mare personalitate moldoveană, afiliată la o societate secretă europeană, ar fi fost principele domnitor Dimitrie Cantemir, istoric, filozof dar mai cu seamă luptător pentru independenţa ţărilor române, care s-a implicat activ în masonerie .
Totuşi aceste loji masonice, apărute sub domnii fanariote, se adresau românilor doar ocazional .