Aghioritii au practica rugaciunii inimii permanent pe buzele lor! Va dau exemplu: am fost la Vatopedi si asteptand cazare la Arhondaric, luam aminte la un frate ce spala si facea curatenie la baia din apropiere! Dar cum eram cativa parinti si mireni, eu totusi auzeam sosoteli... si m-am ridicat de pe banca si ma indreptam usor catre baie, cand colo, ce sa aud? fratele respectic spala pe jos si cu gura sosotea 'Kirie Iisu Hriste, eleison me!' intr-una intr-una! M-am uimit! Am retinut si am intreat pe un parinte roman de acolo de aceasta practica si mi-a spus: da aceasta este cea mai usoara cale de a patrunde rugaciunea inmii! Si il intreb cum asa? si imi raspunde: Spunand soptit mereu rugaciunea, te auzi! Spunand-o in minte, dracu lucra si te ia, uiti de rugaciune, cine stie cand iti mai aduci aminte! De aceea spunand-o soptit, ai mereu atentia asupra ei! Si daca insisti asa, garantat in 3 luni poti dobani rugaciunea! S-a facut si aceasta...
Am ramas uimit! SI am incercat eu insumi aceasta practica... si sa stiti ca asa e cum zicea acst parinte vatopedin! Nu am dobandit rugaciunea, dar spunand rugaciunea soptit, ai mai multa atentie asupra ei si nu mai esti atent si la alte ganduri!
Un alt parinte athonit, spunea rugaciunea mereu, si nu vorbea cu nimeni, ca sa nu Il supere pe Hristos, ca a intrerupt vorbirea cu el, pentru un om!
Aceasta practica, spunea Pr.Efrem Vatopedinul (staretul) ca ar trebui sa o avem fiecare dintre noi, chiar daca purtam metanii care mai de care mai lungi, sau mai aspectuase sau nu, ci in fiecare zi 10 minute sa le alocam in exclusivitate acestei rugaciuni! CU timpul vom gusta din roadele ei si vom vrea si vom sta si mai mult... apoi, Duhul Sfant ne va ajuta sa dobandim rugaciunea neincetata! Dar exercitiul asta nu trebuie lasat in nicio zi!
Va spun sincer, ca eu intr-o Biserica din Grecia am vazut cum la Liturghie a intrat un tanar, pletos, aspect de rocker, si se inchina la Sf.Icoane si se pune intr-un loc din Biserica, baga in buzunar mana, si scoate un metanier de cam 100 (mi-m dat seama) si incepe sa se roage... AM RAMAS MUT! Apoi imi spunea un parinte spunandu-i asta: Grecii sunt foarte iubitori de rugaciunea inimii! Ei unde ar fi, in statie, in autobuz, pe barca, la magazin, ei scot metania si se roaga! In casa fiecare are macar una, dar fiecare e practicantul ei!
Uimitor nu?
Exercitiul nu consta in respiratie sau nu, practica depinde de la persoana la alta! Iar pentru asta va recomand cu drgaoste cartea 'Vedere Duhovniceasca" de un isihast anonim, care va ajuta sa intelegeti cel mai bine aceasta rugaciune! Apoi cu timpul spunand-o veti simti un gol in mana (lipsa metaniei) si in minte si suflet (rugaciunea)....
|