Cea mai mare lupta pamanteana este lupta cu gandurile!!!Daca cineva considera ca are dusmani si ca trebuie sa se confrunte cu ei,cu mult efort,acesti se inseala,cel mai mare dusman pe care-l putem avea este propria minte,propriul palat de ganduri,care uneori poate deveni un lagar nemilos,cel mai cumplit lagar al fiintei umane.Nimic,dar absolut nimic,nu poate subrezi fiinta umana mai mult decat propriile ganduri atunci cand au tendinta sa devieze,atunci cand intr-o incapatanare si-o incapatanare si-o suferinta bizare tinde sa ne afunde in cea mai neputincioasa traire,sau mai degraba moarte,fiindca un om care nu-si mai poate controla reactiile creierului obosit de negativism,acela este un om fara viata,unul doar existent.Sa va explice Euftalia,fiindca in general astfel de oameni stiu mai bine ca oricine ce-nseamna puterea gandului,si cat de distructiva este aceasta daca nu-i sunt pazite cu strasnicie calitatile atata timp cat sunt echilibrate.
De ganduri depinde viata insasi,de ganduri depinde nemurirea sufletului...si tot de ganduri se leaga toata amploarea existentei pamantene.Nu putem trai fara ele si,de asemeni,putem muri din cauza lor...o proportionalitate complexa si reala.
Gandurile sunt drogurile cu care ne hranim mereu in sentimente si trairi,in fapte si simtiri,ele strajuiesc in sensul pe care-l alegem fiecare dintre noi,si ne dedicam lor prin fireasca interactiune in tot ceea ce intampinam,sau ne propunem sa intampinam.
De aceia eu refuz sa cred,cum spun multi dintre credinciosi,ca"diavolul ne patrineaza fiindca suntem pacatosi",este un fel de paradox,o contrariere a credintei noastre,astfel nu facem decat sa-i conferim raului mai multa putere,sa-l amintim prea des ca pe un nume vrednic,sa-i dedicam constiinta noastra de fiinte neputincoase.Nicidecum,nu ne patroneaza el,oricat ar evolua lumea in sens nefavorabil,ne patroneaza Dumnezeu pentru ca El ne-a creeat si-a Lui este Marirea..."in vecii vecilor!".
Sa revenim la gand,sau sa-l lasam fiindca el revine cu siguranta si-acum,si mereu cand trebuie sa exprimam ceva,cand viata in sine se exprima,gandul e iute si omniprezent.Nu cred ca poate explica cineva teoria gandului,dar putem sa-l directionam intr-o parte sau alta,de noi depinde unde...dar si de bagajul nostru genetic sau de educatia fiecaruia dintre noi,si locul pe care-l avem in societate.
Gandul e puternic,dar noi suntem creeati mai presus de el,si deci il controlam,prin ratiunea si intelepciunea cu care ne-a creeat Dumnezeu.
|