[Karine]

Dar daca pacatul e inteles ca o fapta ce o data faptuita da savarsitorului falsa impresie ca este separat de Dumnezeu?
" Intre mine si Dumnezeu o mie de valuri,
Intre Dumnezeu si mine nici unul?"
De asta spovedania si regretarea pacatelor il reintorc pe OM la Dumnezeu, caci Dumnezeu e tot timpul acolo, in asteptarea sau intampinarea noastra.

Continuand ideea de mai sus,
Daca pacatul nu este o ofensa la adresa lui Dzeu ci adusa noua insine?
Sa zicem ca Dumnezeu a zis : nu fa asta" si tu o faci... si o patesti. O patesti pt ca ai facut ce a zis Dzeu sa nu faci sau pt ca El stia consecinta acelui fapt si te-a "sfatuit" spre binele tau sa nu o faci ? Gen "daca as fi in locul tau, eu nu as face asta". Cand noi gresim, oare nu Il doare si pe El, caci ne e TATA...? Poate nu El ne pedepseste ci noi pe noi insine, umbland pe drumuri pe care El stie ca ne vom rani. Sf Impartasanie e leac de rana si mijloc de unire cu Unitatea- trinitate.

Sau pacatul vazut ca o stare de imprastire, de spulberare a unitatii, de neluare aminte la noi si la prezentul in care suntem?
Dumnezeu este o Unitate a trei (trinitate) care ESTE (la timpul prezent).
Omul e o unitate a trei parti (minte-suflet-trup) si in toata vremea vietii lui ar trebui sa fie "impreuna"; nu cu trupul intr-un loc, mintea la ceva si sufletul peste mari si tari... adica, atunci cand stai cu trupul pe scaun si lucri la calculator la un proiect, mintea sa iti fie tot acolo iar cu sufletul sa iubesti lucrarea ta.
Eu cred ca e imp sa fii complet prezent, implicat in ceea ce faci pt ca Dzeu se numeste pe El insusi " Cel ce este"( deci, la prezent) .. nu Il poti auzi, nu poti sa fii conectat cu El daca tu nu traiesti in prezent asa cum si El este .. prezent. De fapt, singurul timp care este, dpdv al omului, este prezentul.

Si de asta rugaciunea Inimii e legata de respiratie si se cere urmarirea respiratiei cu mintea.. pt ca nu poti sa respiri decat in prezent, pt ca mintea (ce poarta numele lui Iisus tot mai mult spre inima) urmarind respiratia din mom prezent sa fie stabilizata in PREZENT.
Bucuria si binefacerea rostirii numelui Sau in crestin nu sunt necesar dependente de respiratie; am zis cele mai de sus pt a arata importanta, dpmdv,a trairii in prezent, vigilenti la umblarea mintii si inimii si cu aceasta paza sa incercam sa facem cat mai mult voia Lui, pe care eu incerc sa o recunosc dupa "cantitatea" de dragoste si putere pe care savarsirea unei fapte o aduce tuturor.

Pe cale si invatand, eu va doresc sa vedeti toate binecuvantarile pe care vi le-a dat si va inconjoara (inca de pe) ACUM.