Cunosc un parinte care in timpul posturilor de peste an, da canon tuturor credinciosilor care vin la biserica sa nu se uite la televizor. Pe cei care nu reusesc sa-l tina, nu-i primeste la Sfanta Impartasanie.
Le spune ca daca nu pot renunta pentru Hristos la lucruri "banale", cum vor putea sa renunte la celelalte patimi de tot felul, care ne leaga sufletul.
Le propune in schimb sa faca in aceasta perioada un exercitiu duhovnicesc. Dedica tot acel timp pe care il inchinau televizorului, lui Dumnezeu si familiei.
Cu toate ca omanilor li s-a parut la inceput o cerinta cam "aspra", au ajuns insa sa-l binecuvinteze pe preot, pentru ca, pe de-o parte, niciodata nu ar fi renuntat ei de bunavoie la televizor, iar pe de alta, deja au inceput sa culeaga roadele.
|