[mariamargareta]

294. Pucioşii propovăduiesc învăţăturile mincinoase denunţate de Apostolul Pavel în Epistola Întâia către Timotei (partea a II-a: oprirea de la căsătorie) (III)

O “proorocie” (care ilustrează mai bine fobia crescândă a Verginicăi faţă de căsătorie) pretinde că autorităţile comuniste (“împăratul drac”) , în foamea lor după controlul absolut al maselor populare, vor impune în curând căsătoria cu forţa, obligându-i prin lege pe toţi cei care depăşesc vârsta nubilă să se căsătorească. Această “proorocie” nu s-a mai împlinit niciodată, adăugându-se la şirul lung de proorocii mincinoase ale pucioşilor. În plus, şansele ei de a se împlini în viitor sunt nule, după căderea neaşteptată a regimului comunist:

“... Fiule, tot ce e necăsătorit, de la vârsta de şaisprezece ani, va fi obligat să se căsătorească, nu de Mine, ci de împăratul drac. Dar ca să nu-i cucerească dracul, spun să se desăvârşească în post şi rugăciune, până se va împlini rostul lor la Mine.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 27 septembrie/10 octombrie 1973)

Un “argument” proaspăt şi original scos “din joben” de către Verginica pentru a-i înfricoşa pe tineri cu “pericolul căsătoriei” este acela că toţi copiii care vor fi zămisliţi de acum încolo în acest veac de pe urmă vor fi agonisita diavolului. De aceea, toţi cei care au căsătorie “ursită de la Dumnezeu” sunt rugaţi să se culce separat, în paturi diferite, ca să nu-i ispitească satana cu pofta zămislirii de prunci. Interesant este totuşi că expresia “dacă Domnul vă urseşte căsătoria” exprimă o oarecare resemnare a Verginicăi în faţa ideii că Taina Căsătoriei este pe mai departe tolerată şi chiar dirijată oarecum de voia lui Dumnezeu, deci în faţa acestei realităţi transcendentale nu te poţi opune direct, în sensul interzicerii ei, dar poţi să-i bagi strâmbe, în sensul deformării semnificaţiei şi scopului ei:

“... Dacă Domnul vă urseşte căsătoria, doresc din partea ta să fie ca şi când n-ai fi căsătorit, că mai bine e ca femeia să se culce într-un pat, şi bărbatul, într-un pat, căci copiii care se zămislesc, vine lupul şi îţi ia copilul de la piept şi îl duce să-l crească el.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 28 martie/10 aprilie 1974)

Nici Verginica nu e străină de răstălmăcirea Scripturii. Referindu-se la un verset biblic care condamnă adulterul, Verginica îl interpretează ca pe o osândire a relaţiilor conjugale fireşti dintre soţi. Aceştia sunt îndemnaţi să excludă apropierile trupeşti dintre manifestările lor de tandreţe, sau, dacă nu sunt în stare, măcar să le practice cu o detaşare vecină cu nesimţirea. În plus, cel care nu e în stare să urmeze aceste sfaturi nu trebuie în nici un caz să se ia la ceartă cu cel care poate şi vrea, ci să se supună voinţei acestuia:

“... Fericită-i nunta, dar patul să fie neîntinat, adică să trăieşti cum au trăit părinţii sfinţi ai lui Ioan Botezătorul sau ai Maicii Domnului. Adică să nu fie lumeşti, şi cei căsătoriţi să trăiască aşa cum au trăit părinţii de dinaintea voastră. Fiţi fără plăcere trupească. Să nu vă certaţi pentru această faptă.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 22 iunie/5 iulie 1974)

Naşterea de prunci este văzută de Verginica drept o opţiune firească şi naturală a soţilor căsătoriţi şi chiar ca un ideal încurajat de Dumnezeu, care este ocrotitorul pruncilor. În acelaşi timp însă, cei care au înclinaţii spre viaţa monahală sunt încurajaţi să fie mai retraşi şi să nu dorească să se căsătorească. Cei care aleg totuşi căsătoria şi apropierile trupeşti în vederea naşterii de prunci sunt sfătuiţi să-şi înfrâneze pasiunea şi să se comporte cu frigiditate unul cu altul:

“Nu face Dumnezeu lucruri ca să nu se mai nască pruncul, dar cine voieşte să fie pentru Dumnezeu, să respingă căsătoria. Cununia voastră şi naşterea pruncilor voştri să nu fie în poftă şi în păcat.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 22 iulie/4 august 1974)

Existenţa cuplurilor care practică aşa-zisa "căsătorie albă" este recunosacută şi mărturisită cu oarecare nuanţă de mândrie, care cotează automat respectivele familii drept "familii sfinte" (fără a mai lua în discuţie posibilitatea ca soţii sau soţiile din aceste familii să practice anumite păcate ascunse sau necunoscute, deci nemărturisite aici):

"... Am tineri şi tinere căsătoriţi de Mine să fie familie sfântă, să nu se întineze niciodată.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 7/20 noiembrie 1974)

"Atotputernicul" de la Pucioasa e în mare supărare. El este nevoit să-şi contabilizeze înfrângerile, care sosesc una după alta. Mai întâi e vorba de respingerea hotărâtă a inovaţiilor lui privind căsătoria de către tinerii care s-au căsătorit doar în aparenţă după rânduiala "căsătoriei albe", dar în realitate nutreau gânduri ascunse de a-şi întemeia familii normale şi de a face copii. Când gândurile lor s-au dat pe faţă, tinerii duplicitari au fost trecuţi automat în categoria "păgânilor". Un alt insucces a fost pierderea "templului" sectar de la Maluri al Verginicăi, care s-a dărâmat pe neaşteptate, împreună cu alte case din jur, odată cu o alunecare de teren:

“Am căsătorit o fiică. A mâncat la masa sfântă şi a petrecut ani de zile cu Mine, şi astăzi e păgână, nu mai vrea să fie de partea Mea. Am răbdat, au trecut ani de supărare. După aceea, altă dărâmare: s-a dărâmat templul.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 31 octombrie/13 noiembrie 1975)

Drept represalii, şi pentru a nu se mai repeta asemenea răzvrătiri ruşinoase, "Dumnezeul" Pucioasei ia taurul de coarne: Căsătoria se interzice pentru toţi fiii şi fiicele adepţilor pucioşi! Mânăstirile din BOR sunt reconsiderate ca fiind bune, şi ca atare fiecare familie pucioşească va trebui să-şi trimită măcar o fiică la mănăstire. De dorit ar fi să fie trimişi şi niscaiva feciori, pe deasupra:

"... Opresc căsătoria! După anul nou, trimit un număr de fecioare la mănăstire. Nu voiesc să mai căsătoresc. Din toate familiile creştine să fie o fiică la mănăstire, şi să fie şi feciori.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 21 noiembrie/4 decembrie 1975)
De remarcat că restricţia operează exclusiv în familiile adepţilor sectei, care sunt numite aici "familii creştine" pentru a se face delimitarea de celelalte familii, zise "din lume".