Incerc seara sa ma gandesc la ce am facut in ziua respectiva.De obicei gasesc suficient de multe pacate.Incerc sa analizez de ce am procedat intr-un anumit mod si daca aveam si alta optiune mai buna.Mereu gasesc o optiune mai buna.Apoi analizez esenta motivatiei care am dus la comiterea respectivului pacat.Este,in toate situatiile,in propria mea persoana,asa ca incerc sa nu il repet cand se va ivi din nou.Aghiuta insa il aduce mereu sub o alta forma asa ca sunt plin de cucuie de cate ori m-am dat cu capul de pragul unei mult prea mari,dar regretabile,increderi in propria judecata.

Greseala de a crede ca intelegi Adevarul,in esenta sa.Cauza ar fi ca omului nu ii plac necunoscutele si atunci cuantifica totul fara sa isi dea seama ca propria lui perceptie si intelegere nu vor depasi niciodata un anumit nivel care ii este dat pana la un punct,care nu depinde de el. Back to the drawing board :)