Citat:
În prealabil postat de VladCat
mi-a venit destul de greu sa ma hotarasc sa scriu postul asta, parte din orgoliu (ca sa vezi la ce cote ajunge uneori), parte datorita faptului ca oamenii cer in general aici ruga celorlalti atunci cand le sunt rudele bolnave sau cand le moare cineva...adica in situatii mult mai grave decat a mea....cert este ca am cazut in deznadejde si desi rational ma lupt cu aceasta stare fortele interioare sunt extrem de reduse...sunt convins ca daca cei care citesc threadul I-ar spune Lui cateva cuvinte in care sa il roage sa ma ajute as depasi incercarea asta mult mai repede.....va multumesc frumos.
|
Traim intr-o lume din ce in ce mai putin crestina, o lume in care traditia si valorile crestine incep sa dispara. Pentru ca se vrea stergerea oricarei urme a crestinismului. Sunt vremuri tulburi si din ce in ce mai grele, mai ales pentru cei care nazuiesc spre Dumnezeu. Uneori, stand si privind in jur, simt cum oamenii din jur se aliaza cu totii impotriva mea pentru lucruri din ce in ce mai banale. Atunci cand te simti marginalizat, dispretuit de cei din jur, cand pana si cei din familie au
ceva impotriva ta, atunci cand ai epuizat toate alternativele rationale, atunci te lasi in mainile Lui cu totul, dar abia atunci incepi sa-L cunosti cu adevarat. Sa ai parte de mangaiere, sa te cufunzi in linistea ce se afla undeva departe de toate rautatile lumii acesteia. Atunci cand devii atat de mic in proprii tai ochi incat simti ca de nimic bun nu esti in stare si nimic nu ai facut in viata ta decat pacatul, abia atunci se inchide in spate usa lumii acesteia si se astern in fata drumuri nebanuite si simtaminte pe care inainte nici macar nu le-ai fi visat.
Incep sa cred ca diavolul are mereu si mereu aceleasi metode, cauta sa ne invaluie cu tot soiul de situatii, sa ne izoleze de ceilalti, sa ne aduca in minte lucruri pe care in mod normal nu le-am fi gandit nici intr-o mie de ani si sa prezinte drept singura alternativa renuntarea la Hristos. Deznadejdea.
Iti multumesc pentru ca ai putut sa-ti deschizi sufletul catre noi, ceilalti, dar sa stii ca nu esti singur. Poate ca a inceput vremea cernerii, nu stiu. Stiu insa ca vremurile sunt din ce in ce mai grele, si nu neaparat din punct de vedere material. Poate ca ar trebui sa vorbim fiecare despre ceea ce ni se intampla in viata noastra de zi cu zi si astfel sa risipim ceata deasa in care doreste sa ne invaluie
binevoitorul atunci cand incearca sa ne arate ca nu mai avem pentru ce ne bucura.
Domnul Dumnezeu sa ne apere pe noi, pe toti, ca avem mare nevoie!