[Fr.Guillaume de Ruszka]

În prealabil postat de MariS_

Cred ca e o nelamurire la mijloc. Fiul lui Dumnezeu, Cuvantul, Cel ce s-a intrupat, n-a fost lipsit de Slava, ci s-a lepadat de Slava prin chenoza la intruparea Sa in Iisus Hristos. De bunavoie a acceptat sa se dezbrace de Slava cea dumnezeiasca si sa imbrace haina umilintei si smereniei ca sa poata fi si om adevarat. Dovada ca este asa o avem prin schimbarea Sa la fata pe muntele Taborului, cand pentru o "secunda" si-a reluat Slava Sa cea dumnezeiasca de fata cu cei trei apostoli. Dupa Inviere, terminand lucrarea pe care o avea de facut, si-a reluat Slava Sa cea dumnezeiasca. Se spune ca datorita Invierii, nu pentru ca aceasta ar fi cauza Slavei Sale, ci pentru ca Invierea incheie etapa lucrarii Sale mantuitoare pe pamant si permite revenirea Sa la dreapta Tatalui. Slava Fiului vine intr-adevar de la Tatal odata cu Nasterea Sa din vecie. Nu a fost un moment cand nu o avea, ci doar o renuntare temporara, de bunavoie, la ea pentru a ne invata si pe noi smerenia si pentru a se face om adevarat, nu numai Dumnezeu adevarat.
Har, smerenie si jertfa de sine.

FOARTE BINE!! Ati rezumat esenta telogiei atat pauline cat si ioanice (Sf.Paul si Sf.Ioan).FELICTTARI!!