Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Nu-i nimic, luați-vă tot timpul necesar: nu trebuie să medităm la astfel de lucruri în grabă. Când veți avea timp, aștept să explicați de ce purgatoriul, ca și noțiunile conexe de merit și de indulgențe, sunt de tip juridic și cum ar arăta o "teologie nejuridică" a lor.
Eu nu aș insista asupra acestui lucru dacă ar fi prima dată când aud asemenea observație. Dar am mai întâlnit-o, de exemplu la pr prof Stăniloaie. El, în "Teologia Dogmatică Ortodoxă", afirmă același lucru folosind aceleași cuvinte ca și dv, dar nici el nu dezvoltă ideea.
|
Da, este adevarat, asa cum implicati, ca exista pericolul unor acuzatii stereotipate si neargumentate.
Si este pacat ca intr-adevar nu am timp..
As spune, pana sper sa am putin, ca notiunea unei mantuiri castigate prin adaugarea de tip matematic de merite primite de al altii, cam tot asa cum ar pune prietenii de la mana la mana cate un ban sa plateasca cautiunea, este totusi evident de tip juridic. Nu prea vad ce este de argumentat aici.
Sau ideea ca urmele pacatelor (caci de ele e vorba in purgatoriu, nu de pacate) trebuie sterse in amanunt, fiecare in parte, prin indulgente (care se obtin de exemplu prin fapte suprameritorii, sau cand le acorda papa), nu este vorba tot despre un concept de tip juridic?
Fie, daca este vorba de o imagine, o parabola, ca in evanghelii (cand se spune
printre altele ca 'va plati pana la ulmtimul ban'), bine. Dar s-a facut, in BC, o dogma complexa din asta.