Citat:
În prealabil postat de AdrianAamz
in primul rand, alaturarea intre "a dezlega" si "a sacrifica" , daca se refera la un animal, sigur ca e fortata.
|
Asta și intenționam, să atrag atenția (prin exagerare) că "a dezlega" nu e totuna cu "a desființa". A lăsat Domnul Hristos vreodată impresia că a desființat sabatul? Dimpotrivă, El chiar S-a autodefinit ca
Domn al sabatului (Marcu 2,28).
Citat:
În prealabil postat de AdrianAamz
Ati mai gasit dvs. in Biblie, in legea veche, cazuri de personaje care sa mai fi dezlegat sambata ?
|
Nici nu era cazul, sabatul nu fusese încă "legat" de miile de prescripții absurde ale fariseilor. Acest lucru s-a întâmplat mult mai târziu după darea "legii vechi", iar Iisus a venit [și] să-l dezlege.
Citat:
În prealabil postat de AdrianAamz
Or, daca in codul penal crima ramane crima si este pedepsita intr-un fel sau altul, la fel si in Biblia incalcarea sambetei e crima, si am observat ca dvs. sunteti de acord cu asta, din moment ce militati impotriva tinerii duminicii , ca fiind o grava eroare !
Si, in continuarea statutarii sambetei ca zi de odihna, Biblia spune care este pedeapsa pentru aceasta crima.
Ca urmare, trebuie sa fiti de acord cu mine ca, potrivit logicii VT, referitoare la tinerea si netinerea sambetei, Hristos s-a facut vinovat de calcarea legii in ce priveste sambata. De aceea, el nu a fost condamnat arbitrar, ci exact dupa lege.
|
Și mai exact: după interpretarea [eronată] a Legii făcută de preoți, cărturari și farisei. Pentru ei a face un bine în zi de sabat însemna călcare de sabat, pentru ei a mânca boabe de grâu în acea zi era tot o încălcare a sabatului ș.a.m.d.
În Noul Legământ, pedepsa cu moartea pentru călcarea Legii rămâne în vigoare, însă executarea pedepsei nu mai este atributul autorității omenești (ori eclesiastice), ci atributul exclusiv al lui Dumnezeu.