Citat:
În prealabil postat de catalin2
Il stiti si dvs. dar n-am vrut sa dau nume.
|
Nu-i nimic, dați-mi pe privat, dacă simțiți că darea în public a numelui ar fi o indiscreție.
Citat:
Da, dar asta doar in ultimele decenii.
|
Într-adevăr, de la Conciliul Vatican-II o anumită asperitate cu care erau priviți ortodocșii în lumea catolică a dispărut. Să fi greșit Conciliul, sau greșim noi, când ne păstrăm asperitatea ?
Citat:
E de ajuns doar sa ne luam dupa ce inseamna definitia ereziei: orice mica deosebire de dogma (invatatura de credinta, nu obicei, rit, etc.) era considerata erezie (si inca este pentru ortodocsi).
|
La fel este și pentru catolici. Erezia înseamnă rejectarea obstinată a unui adevăr de credință. Observăm că ortodocșii, de fapt, rejectează doar un singur adevăr de credință care era formulat în Biserică anterior plecării lor: acela al primatului papal. Celelalte (Imaculata Concepție, Asumpția, Infailibiliatea Papală, Purgatoriul) nu erau formulate dogmatic, deci ortodocșii nu pot fi ținuți ca eretici fiindcă nu cred în ele, așa cum Origen nu poate fi ținut ca eretic fiindcă a crezut în ceva ce s-a interzis ulterior să fie crezut. Filioque ar putea fi văzut ca deosebire semnatică, dacă ortodocșii nu accentuează "NUMAI de la Tatăl", ceea ce nici un sinod nu a definit. Mai rămâne primatul papal, care fusese definit de repetate ori în Biserica Nedespărțită. Numai că primatul papal este mai degrabă o chestiune ecleziologică decât teologică. Dacă un ortodox ar susține că nu ar trebui ca mitropolitul de București să se bage prea mult în ciorba episcopului de Slobozia, desigur că nu l-ați ține ca eretic pentru aceasta.
Citat:
Chiar despre asta spuneam si asta vroiam sa accentuez. Conceptia ca BC si BO sunt la fel ii face pe unii ortodocsi sa devina catolici,
|
La asta v-a răspuns scurt și bine dra Noesiaa. Dacă e tot aia, de ce să mai trec dintr-o parte în alta ?