Citat:
În prealabil postat de tricesimusquintus
E incontestabilă contribuția adusă de Constantin cel Mare procesului de legalizare a creștinismului și nu neg faptul că a fost cu adevărat un om providențial. În același timp, trebuie să recunoaștem că decretul lui duminical de la 321 este prima lege ce reglementează ziua de odihnă a credincioșilor după mai bine de 1.700 de ani (decretul "sâmbătar" de la Sinai).
|
Nu stiu daca stiti, insa spre deosebire de evrei, in imperiul roman (si in orice alt stat din vremea aceea !) nu exista o zi oficiala de odihna, pana la acest Constantin, caruia vad ca ii recunoasteti si dvs. calificativul "cel Mare", asa cum o face si istoria (atat profana cat si bisericeasca).
Ceea ce mai stiu e ca nu stiu este ca in afara de ortodocsi, toate confesiunile crestine au ceva contra lui Constantin. Cel putin la penticostali am vazut un dispret care friza ura de moarte !
Nu trebuie sa-mi menajati vreo sensibilitate si sa adoptati o atitudine benevolenta fata de acest imparat, fiindca eu nu ma trag din el, ci din Leonidas...
Revin : Constantin, in demersul sau pro-crestin, a statutat duminica drept zi de odihna in imperiu, si numai paganii (si evreii, adaug eu, caci cronicarul i-a uitat ) mai lucrau in ziua aceea. Asa e consemnat in cronicile timpului.
Pana la aparitia miscarilor de tip iudaizant in crestinism, nu a existat nici o controversa si nici o framantare sabato-duminicala.
Acesta e un argument pe care dvs. il veti respinge, fiidca teza sabatista il acuza pe Constantin ca a fortat crestinii sa schimbe ziua lor cu a lui.
Insa, repet: de ce nu s-au inregistrat miscari crestine anti-constantin daca a fost asa ??
Tocmai ca istoricii din perioada crestinismului antic il gratuleaza pe Constantin tocmai pentru ca a recunoscut (iar nu a impus !) ziua de odihna a crestinilor ca fiind duminica.