Duceti discutia spre triteism si este un drum periculos.
Grigore din Nyssa a dat un exemplu elocvent, ca sa nu se duca nimeni intr-o prapastie de acest tip:
analogia universalilor care se manifesta in particulari.
Pe scurt:ca sa nu inteleaga nimeni ca exista mai multi ,,zei"in cadrul Trinitatii la fel cum exista o pluralitate de oameni in cadrul omenirii,s-a sugerat,stricto sensu,ca desi cei trei membrii ai Trinitatii pot fi separati ca persoane dpdv numeric(acum vedeti de ce v-am recomandat aceea adunare)ei nu pot fi separati in esenta(acum vedeti de ce v-am recomandat sa verificati sfintenia) sau substanta.Adica exact sensul acelui pasaj din Matei.Ei pot fi deosebiti ca persoane dar sunt una si inseparabili in fiinta lor(ipostasuri-ousia,parca prin sec IV se vorbea de o singura ousia si 3 ipostasuri).
Din ce stiu,poate ma insel,la
Conciliul de la Constantinopol(381) s-a dat varianta definitiva a acestei doctrine,prin care s-a facut explicit ceea ce se stia implicit(ideea de
perihoreza).Conceptia care a prevalat a fost ceea a lui
Atanasie,perfectionata anterior de capadocieni:Vasile cel Mare,Grigore din Nyssa si Grigore de Nazianz.
Vasile cel Mare (,,
Scrisorile") a dat o explicatie interesanta pe segmentul identitatii in natura: ,,Fiindca toate lucrurile care sunt ale Tatalui sunt vazute in Fiul si toate lucrurile care sunt ale Fiului sunt ale Tatalui.Pentru ca Fiul este in intregime in Tatal si il are in intregime pe Tatal in Sine Insusi.Astfel,ipostasul Fiului devine,cum s-ar zice,forma si chipul cunoasterii Tatalui,si ipostasul Tatalui este cunoscut in forma Fiului,in timp ce calitatea proprie, care este contemplata, in acesta ramine pentru distinctia clara a ipostasurilor".
Sa sarim putin gardul teologic la vecinii catolici.
Augustin a contribuit si el la intelegerea Trinitatii prin
analogiile din domeniul personalitatii umane(
De trinitate).Pe scurt>daca omul este facut dupa chipul lui Dumnezeu,care este triunic,ar trebui ca in natura umana sa gasesti o dovada,o reflectare,indiferent cat de vaga/estompata(fie si ca o consecinta a pacatului)a caracterului intreit al Celui de Sus.Augustin a pornit de la afirmatia biblica ca Cel de Sus este dragoste si a observat ca exista trei elemente necesare,la nivel uman,in dragoste:
cel ce iubeste,cel ce este iubit si dragostea care ii uneste.