Citat:
În prealabil postat de Melissa
Deoarece vorbesti de Adevar si nu de adevar, te rog sa il definesti.
Deci ce intelegi prin Adevar?
|
La baza existentei este o existanta care nu are cauza. Adica trebuie sa fi fost ceva din vesnicie. Nu a putut fi candva nimic. A fost ceva care din vesnicie, iar acest ceva care nu are cauza trebuie sa aiba perfectiune, trebuie sa aiba in El totul. Acesta este Dumnezeu. Si o existenta perfecta, care nu e minora din care sa nu poata iesii nimic, trebuie sa aiba in primul rand constiinta, si mai trebuie sa aiba si iubire. Deci un Dumnezeu etern din veci , care este izvorul existentei, care este baza existentei, care nu a primit existenta de la altcineva, trebuie sa fie nu o singura persoana, ci sa fie o persoana care iubeste alta persoana. Si care este iubirea mai curata dintre o persoana si o persoana, decat aceea dintre un Tata si un Fiu. Exista un Tata si un Fiu, un Tata care iubeste cum nu iubeste nici un tata pamantesc si un Fiu care raspunde la iubirea Tatalui cum nu raspunde nici un fiu pamantesc. Si mai este Cineva, un al treilea care bucura pe Tatal si pe Fiul prin comuniunea desavarsita a iubirii adica Duhul Sfant. Unde Tatal spune “vezi ce frumos este Fiul Meu” catre Duhul iar Duhul ii raspunde “asa este”. Si cand Fiul zice catre Duhul “vezi ce bun e Tatal Meu” … “ADEVARAT” …ii raspunde Duhul. Deci iubierea adevarata este in trei, nu este in doi, doi deja se limiteaza,trebuie sa fie si al treilea ca sa nu fie o margine, iar la noi oamenii sunt multi “al treilea” pentru ca suntem marginiti, dar la Dumnezeu nu poate fi decat unul al treilea, si de aceea Duhul este cel care se bucura alaturi de Tatal si de Fiul in iubirea Lor infinita. Duhul este proiectat de Tatal asupra Fiului si lumineaza pe Fiul si Il face mai luminos pe Tatal pentru Fiul, Fiul raspunzand Tatalui tot prin Duhul Sfant. Astfel Comuniunea dintre Tatal si Fiul se face prin unul Duhul Sfant.
Toti trei in unul si unul in toti. Adica in Tatal este si Duhul si Fiul, in Fiul este si Tatal si Duhul iar in Duhul Tatal si Fiul. Si toti trei UNA IN FIINTA!!!
Astfel Tatal L-a relativizat pe Fiul Sau (aratand si mai clar dragostea absoluta) facand din nimic oameni dupa chipul Fiului ca sa poata sa ii iubeasca si pe ei asemanator cum iubeste pe Fiul sau unul nascut, desi omul este creat nu nascut aratand si puterea creatoare a Lui Dumnezeu din nimic. Iar omul liber fiind cade din iubirea Tatalui datorita neascultarii si al nesupunerii, si astfel Tatal Il face pe Fiul Sau OM si vine ca OM intre oameni si se face frate cu ei si ii iubeste atat de mult ca merge pana la moarte ca sa inviinga moartea pe care si-au atras-o oamenii despartindu-se de Dumnezeu.
ACESTA ESTE ADEVARUL!!!
Iar ca sa incadrezi acest Adevar intr-o dogma este imposibil. De ce spun asta, pentru ca Dumnezeu este infinit, niciodata nu poti sa termini vorbind de Dumnezeu. Si este infinit numai daca ramai in Sfanta Treime si in iubirea Sfintei Treimi, altfel daca il confuzi cu lumea nu mai este infinit pentru ca lumea este marginita. Pe Dumnezeu nu putem sa Il definim ratiunal , El este mai presus de ingustarile rationale, si citind din Maxim Marturisitorul – Ambigua, spune Maxim la un moment dat ca noi putem sa mergem cu cuvantul explicativ pana la un anumit loc, de acolo nu mai putem inainta, si doar traind pe Dumnezeu ca MARE MISTER, si astfel intrand in mistica, cuvintele noastre nu mai au putinta de exprimare. Si datorita acestui lucru eu spun ca Biserica a facut o mare gresala incercand sa Il introduca intr-o dogma pe Dumnezeul cel necreat si infinit. Este ca si cum noi creatia incercam sa il definim si explica pe creatorul nostru, iar acest lucru din punct de vedere rational este imposibil…