Citat:
În prealabil postat de costel
La mine temerea vine mai degraba atunci cand imi spun ca sunt stapan pe situatie. Cunosc foarte bine pasii pe care trebuie sa-i parcurg si imi scapa esentialul. Asa cum i se poate intampla unui preot care stie rugaciunile, tipicul, dar pierde din vedere ca ia parte la jerta Domnului. Deci imi este teama uneori sa nu treaca viata pe langa mine.
|
Oricât de bine știe preotul rugăciunile și tipicul, el este legat să țină Liturghierul (sau, după caz, Orologhion-ul sau Moltivelnicul) deschise. Încălcarea acestei reguli este abatere liturgică gravă.
Tot așa și noi: oricât de bine știm care este esențialul, cartea sufletului nostru trebuie să fie mereu deschisă acolo.