Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Este o posibilitate. Alta ar fi că Isus cunoștea scandalul pe care vindecările în zilele de sâmbătă l-ar putea face. Dealtfel, acesta a fost unul dintre capetele de acuzare în așa zisul proces care s-a terminat cu răstignirea Lui.
Versetul din Ev. după Marcu în care începe relatarea vindecării leprosului apare imediat după versetul din care aflăm că Isus predica în sinagogi. Fapt care se făcea, cu precădere, sâmbăta.
|
Intr-una din sursele folosite(
The Bible Knowledge Commentary: Old and New Testament.Walwoord and Zuck)
exista exact acesta abordare de care spuneti.Acum am observat si eu.O sa reproduc:
Ca rezultat al acestei imprejurari,lucrarea de propovaduire a lui Isus in sinagogile din Galilea (
versetul 39) a fost intrerupta.Isus nu mai putea sa intri in nici o cetate fara sa fie intimpinat de o mare de oameni.Chiar si cand s-a retras in locurii pustii (eremois:,,nelocuite,indepartate") oamenii continuau sa vina la EL din toate partile (
versetul 45).Izbavirea adusa de Isus transcede Legea mozaica si regulile ei.Desi Legea prevede curatirea ritualica a unui lepros,ea nu avea puterea de a vindeca persoana de boala sau de a produce o inoire spirituala interioara.
Acesta cerere (
versetul 44) este justificata prin expresia ,,eis">o marturie pentru ei.Propozitia poate fi inteleasa atat in sens pozitiv (o marturie convingatoare) cat si in sens negativ (o marturie incriminatoare) atat pentru oameni in general cat si pentru acei preoti in particular.In acel context,ca si in celelalte doua cazuri cand apare acesta expresie (
Marcu 6:11 si
13:9) s-ar putea sa fie si sensul negativ inclus ca marturie incriminatoare,conexat la ce ati spus dvs.
Va multumesc pentru sprijin.