Frate( sau mai corect ar fi soro, surioaro, sau cum
), am fost pana acuma caldicel, ceea ce ma trezit au fost scrierile lui Arsenie Boca... Dar de fapt inca shi mai sunt caldicel... Nu m-am infierbantat
Sa zic cum ma gandeam... Sunt lenos shi imi era greu sa ma duc la biserica... Pe cand toti ziceau cat de bine se simt in biserica, eu nu simteam nimic... Inafara de durerea de spate... Shi uite asa, ma gandeam ca principalu sa fiu un om bun in viata mea, shi asta e cel mai important, da nu faptul ca sa ma duc la biserica... Si parintii mei tot sunt caldicei... Nu a fost nimeni care sa imi arate frumosul in biserica ortodoxa...
Doar scrierile sfintilor parinti mi-au aratat ca este ceva mai mult, ca undeva este raspunsul, dar tot una inca nu m-am ridicat complet de la nivelul de "caldicel"...
Intr-un cuvant logica era ca sa fiu un om bun in viata, si atat ash zice... Ce e interesant, chiar daca eram doar caldicel, dar imi veneau ganduri de calugarie, ce naivitate :)