Citat:
În prealabil postat de tricesimusquintus
Amesteci mana cu potârnichile degeaba. Dumnezeu la Creație a lucrat șase zile și în a șaptea s-a odihnit, de aici și numele zilei a șaptea: Sabat. În porunca a IV-a întâlnim toate aceste elemente. Și nu înțeleg de ce atâta încrâncenare, deoarece tot nu păziți ziua de odihnă ca memorial al Creației, ori ca urmare a poruncii de la Sinai. O păziți ca amintitoare a Învierii lui Hristos. Deci sunt motivații și zile diferite. Care-i problema?
|
Din iritarea dvs. observ ca putin ati inceput sa intelegeti.
Deci: religia adeventista spune ca sabatul era dinainte de Moise, a fost dupa tinut de la Adam pana la Moise.
Pe langa faptul ca nu scrie niciunde in Biblie ca ar fi fost vreo zi de odihna, sau ca intro zi s-au odihnit pana la Moise, stim din istorie ca niciun popor nu avea notiunea de saptamana (7 zile, ca alfel iese un pleonasm, "saptamana de 7 zile").
Ceea ce am aratat eu e ca in ziua in care se presupune ca ar fi fost sabatul pentru evrei, cu 7 zile inainte ca Domnul sa-i zica lui Moise de sabat, evreii nu s-au odihnit deloc. Ba chiar Domnul le-a dat potarnichi si le-a spus sa le adune si sa le gateasca, iar a doua zi vor primi mana. Deci nu se tinea niciun sabat nici de evrei, nici Domnul nu mentionase nimic. Ei muncisera ca intr-o zi normala, ba chiar mai mult.
Deci evreii nu cunosteau ziua de odihna.