Citat:
În prealabil postat de tricesimusquintus
Conform Scripturii orice zi începe la apusul soarelui (vezi săptămâna Creației). Apariția (vizibilitatea) stelelor este o consecință a apusului.
|
Ah, asta era.
Logica sabatului adventist: Creatia (dvs. ati scris-o cu litera mare, eu doar reiau) e mai importanta decat Creatorul, care din aceasta Creatie a sfintit ziua de sambata si a binecuvantat-o.
Apoi, ce conteaza ce a mai facut Creatorul ?
S-a intrupat ? S-a proclamat Dumnezeu ? A fost rastignit ? A inviat ?
Detalii...
Ca doar dupa ce Dumnezeu a sfintit Creatia, EL nu mai are dreptul sa intervina in Creatia sa, ci Creatia il conditioneaza pe Creator. In acest context, sfintirea unei zile a Creatiei, indiferent de substantivul cu care e denumita, e mai presus decat sfintitorul.
In acest context, odihna din ziua Creatiei surclaseaza odihna din ziua Invierii.
Simplu, nu ?
De aceea, opera Creatorului in legatura cu mantuirea omului: intrupare, rastignire, inviere, e pe loc secund fata de Creatie, caci ziua odihnei la unii se leaga de Creatie, nu de Creator.
Caci pana la urma astea este: Creatorul s-a miscat, nu a ramas undeva imobil, si cine a mers pe urmele lui, a considerat ca ziua odihnei (sabat) nu mai e cea evreiasca, ci cea dintai in care Creatorul a inviat.
(Hristos = Dumnezeu; Dumnezeu = Creatorul:
- Ioan 1, 3: Toate prin El s-au facut; si fara El nimic nu s-a facut din ce s-a facut.
- Coloseni 1, 16-17: Pentru ca intru El au fost facute toate, cele din ceruri si cele de pe pamant, cele vazute, si cele nevazute, fie tronuri, fie domnii, fie incepatorii, fie stapanii. Toate s-au facut prin El si pentru El. El este mai inainte decat toate si toate prin El sunt asezate.)
Cine neaga, nu mai este crestin).