View Single Post
  #57  
Vechi 14.02.2011, 23:40:26
ZergAteu ZergAteu is offline
Banned
 
Data înregistrării: 12.02.2011
Mesaje: 139
Implicit

Citat:
În prealabil postat de I.Calin Vezi mesajul
Deci, în știință (pentru a fi știință!) nu există nimic evident;
Adică trebuie demonstrat că 1 =/= 2 ?

Repet, acesta este genul de evidențe de la care se pleacă în știință. Nu vorbim de solipsism și alte asemenea idei inutile.

Citat:
TOTUL TREBUIE DEMONSTRAT, VERIFICAT SAU PROBAT, pentru a fi sau a deveni fapt de știință. A admite ceva ca evident, că există ca atare fără probe, și trebuie admis, CREZUT, este domeniul religiei, dragul meu.
Spune-mi te rog, sunt dogmatic dacă-ți spun că 2 + 2 = 4?

Citat:
Tocmai aceste aspecte diferențiază știința de religie: știința se bazează pe fapte și teorii demonstrabile prin experimente sau raționamente logice, în timp ce religia face apel la CREDINȚĂ. Ei și în momentul în care știința operează cu EVIDENȚA, adică admite / crede în asta pentru că este evident,
Îți dai seama că ceea ce spui n-are sens, nu-i așa? Sau în fiecare dimineață când te trezești întâi încerci cu degetul podeaua să vezi dacă nu cumva este lichidă sau gazoasă?

Repet, a crede în sens religios e una, adică a crede fără dovezi sau chiar în ciuda lor, iar în sens științific ține de observații și lucruri demonstrabile.

Citat:
înseamnă că apelează la religie, adică la cunoașterea de tip dogmatic, care nu se află în sfera logicii aristotelice.
Sigur. Cercul poate avea colțuri, dar alegem să credem că n-are, nu?

Citat:
E greu? Încerc să fiu mai simplu:
Poate ar trebui să-ți pui singur întrebarea asta.

Citat:
Cu bunul simț n-ai decât să defilezi prin morală, etică (care este un domeniu filosofic, spun asta, să nu aud vreo gogomănie că ar fi știință) sau pășești triumfător în religie. Nu în știință! În știință nu contează bunul simț.
bun simț era în sensul de „observabil”, „evident”. Nu degeaba i se spune axiomatic. Pentru că e imediat evident, la fel cum 1 = 1 și nu e egal cu 0.

Ia si citește care e diferența între „cred și f-cred”

http://lazypawn.com/wordpress/crezi-sau-f-crezi/

Citat:
Nici un cercetător nu merge pe fapte evidente, el trebuie să probeze ca să poată spune că ceea ce este evident este într-adevăr evident. Dacă n-ai înțeles asta despre munca cercetătorului, o recomandare: renunță...
Păi nu asta spuneai mai devreme, că de fapt asta face? Nu te hotărăști?

Ori merge pornind de la niște chestii evidente, axiomatice, că altfel n-ar mai fi fost axiomatice, chestii de genul 1 + 1 = 2 și nu 1 + 1 = 3 sau două puncte determină o dreaptă și numai una?

Citat:
Afirmații de genul "Oricum, e un alt lucru evident, nu necesită demonstrație." pot să fac eu pe baza credinței că Existența lui Dumnezeu este un fapt evident care nu trebuie demonstrat.
Existența are o anumită definiție. Cum o definești ca să fie evidentă existența lui Dumnezeu. Că până acum tot despre ce am spus că e evident este așa în urma observației directe asupra lucrului în cauză. Cu Dumnezeu e mai greu cu observația directă. Mi se spune că e invizibil, că e imaterial, ba chiar că nu poate fi investigat sau observat. Nu o dată mi s-a spus „Dumnezeu nu stă în eprubetă”.

Deci, cum facem observația directă?

Citat:
dar nu tu care-mi defilezi prin față știința pe care, de altfel, datorită și vârstei și prejudecăților nu ești încă în măsură să o înțelegi până la capăt.
Ești sigur? De unde știi? Poate lucrăm cu definiții diferite, iar după definiția ta poate chiar o fi așa. Poți să-mi spui și mie definiția ta pentru ca ceva să fie categorisit drept știință?

Citat:
(Asta nu se învață în cluburi și break-urile de la școală, presupun ani și ani de studiu.)
Ți-a spus cineva că aș fi la școală? Sau că aș frecventa cluburile?

Pont: Nu crede tot ce găsești pe net. De ex. pe Facebook la sex am trecut „F” și vârsta pe la vreo 20 de ani, dar nimic nu-i mai departe de adevăr.

Citat:
Cunoașterea dogmatică este domeniul religiei, dar se pare că știința îl acceptă în propozițiile sale ultime în care, cică, se impune evidența, adică credința că e așa, fiindcă nu poate fi demonstrată nici validitatea, nici nevaliditatea unei axiome,
Eu zic să dăm lege ca pi să fie 3, nu ar fi prima încercare. Sau poate vrei să dovedești ca 1+1=3. Că despre asta vorbim când spunem „propozițiile sale ultime”.

Îți urez succes.
Reply With Quote