Atitudinea respectivului preot este extrem de riscantă, pe de o parte încălcarea unor canoane, pe de altă parte, precedentul pe care l-a creat (de auzit tot s-a auzit, dacă am auzit și noi).
Într-adevăr, preoții sunt nevoiți, uneori, să ia decizii care ne contrariază. Eram la o discuție, odată, cu un preot (eu, ceva mai riguros, cu respectarea canoanelor, el, pe drept cuvânt, ceva mai maleabil) cu privire la împărtășirea sau nu a unei fete din sat pentru un anumit păcat care ar fi necesitat un timp oarecare de oprire de la împărtășanie. Și el totuși a împărătșit-o în aceeași zi în care a și spovedit-o. Justificare: cum ar fi fost privită acea fată în sat, de ce fapte reprobabile ar fi fost suspectată o minoră, dacă preotul ar fi refuzat să o împărtășească duminica la Sf. Liturghie, când toți din sat au văzut-o spovedindu-se? "Chiar puteam să arunc în gura lumii o nefericită care, paote, nici nu a știut ce face?", mi-a spus atunci. Era înfierată de telenovelistele satului pe multă vreme, asta o spun eu. Evident că nu compar cele două situații, gestul părintelui nu este corect, oricum, Dumnezeu să-i ajute. Grea cruce!
__________________
Mulțumescu-Ți Ție, Doamne, pentru toate, pentru fiecare zi și pentru moartea ce va veni, Te ascult, Doamne și nici măcar după ascultare, nu-mi da mie, ci numai după voia Ta, ajută-mi părtaș să fiu binecuvântărilor Tale, acum și întru împărăția Ta. Amin.
|