Citat:
În prealabil postat de Marius22
Prin acest eveniment biblic Mantuitorul ne pune inainte o exceptie si nu o regula. Chiar daca El Insusi spune ca a venit in lume pentru a aduce razboi si sabie, legea Sa ramane una a dragostei si nicidecum a pumnului. Nu prin bici a mantuit Hristos lumea, ci prin iubire si jertfa.
Sa luam seama in fata caror oameni a avut Mantuitorul aceasta atitudine. In fata vamseilor? In fata desfranatelor? In fata demonizatilor? Nu. Si-a varsat mania asupra celor care au batjocorit "casa Tatalui". Am spune noi astazi impotriva celor care necinstesc Biserica/biserica. In acelasi context putem intelege evenimentul consemnat in traditie, potrivit caruia Sfantul Nicolae l-ar fi palmuit pe Arie, ereticul.
|
Eu vad asta si mai departe de atat...ma iau ca exemplu pe mine...din pacate a descoperi partea buna din mine sau mai exact, a descoperi relatia mea cu Dumnezeu prin lucruri firesti sau exceptionale prin bunatate e mai dificil decat a face asta prin suferinta.
Devin mai recetiva la ajutorul de la Dumnezeu cand mi-e greu...defapt asta se poate generaliza si pentru oameni. Cand cineva face un bine uitam lesne, dar tinem minte greul/raul care ne-a marcat. Acel "bici" de la Dumnezeu vine insa cu atata dragoste ca defapt acel sentiment e de neuitat nu prin suferinta ci tocmai prin starea de dragoste descoperita. Deci cred ca Dumnezeu loveste, sa te trezeasca, sa devii receptiv, pentru ca apoi sa iti dea ceva nu ai fi gandit ca poti primi vreodata...