[Paduraru]

Despre Mişcarea Legionară s-a scris mult de la înfiinţarea sa şi până în prezent. A fost un curent puternic al anilor `30 - `47 care a atras o serie de intelectuali, tineri, clerici, oameni simpli. Ei militau pentru patriotism, credinţă, respingeau totalmente comunismul dar şi ceea ce făceau evreii în România. Pe atunci cei mai mulţi evrei (sau, mai clar, cei care ieşeau în evidenţă, în dauna celor cinstiţi) se ocupau cu cârciumăritul, cămătăria, specula. Nu ştiu dacă printre obiectivele ML era uciderea evreilor, sau mai degrabă ar fi fost descurajarea cârciumăritului, cametei, speculei. Corect, au făcut crime destule (aşa se întâmplă când, creştin fiind, faci totul după rânduiala de sine fără a cere sfatul duhovnicului; tot la fel şi atunci când, profitând de o divagaţie a doctrinei, o iei înspre latura negativă, mergând după doctrina "scopul scuză mijloacele"). Voi face oarece referiri la crimele oficiale făcute de legionari. Căpitanul a făcut o singură crimă, în legitimă apărare, ucigându-l pe prefectul de poliţie Manciu în sala unui tribunal. Nicadorii (Ion Caranica, Nicu Constantinescu, Doru Belimace) l-au ucis pe primul ministru I.G. Duca, deoarece, acesta din urmă voia să desfiinţeze ML. Decemvirii l-au ucis pe Mihai Stelescu deoarece a trădat ML. Răzbunătorii l-au ucis pe primul ministru Armand Călinescu pentru că a ordonat executarea Căpitanului, a Nicadorilor şi a Decemvirilor. Toate cele trei grupuri s-au predat autorităţilor pentru a nu plana pedeapsa asupra ML. Virgil Madgearu şi profesorul Nicolae Iorga au fost ucişi de nişte legionari renegaţi (excluşi din ML). Se ştie că profesorul Nicolae Iorga era făţiş împotriva Căpitanului şi a ML, dar atât căpitanul cât şi ceilalţi legionari îl respectau. Alte zvonuri spun că N. Iorga ar fi fost ucis la comanda comuniştilor, încercând să arunce crima în cârca legionarilor (dar sunt doar zvonuri neconfirmate oficial). La dezgroparea cadavrelor legionarilor execuataţi la Jilava (Căpitanul, Nicadorii şi Decemvirii), legionarii au ucis pe gardienii penitenciarului (cei care, dealtfel au procedat la execuţia celor sus-amintiţi). În timpul rebeliuni legionare s-au înregistrat morţi în ambele tabere în proporţii egale. Se ştie bine faptul că legionarii au urmărit, la plecarea regelui Carol al II-lea să-l ucidă pe acesta şi pe amanta sa Elena Lupescu, deoarece a reuşit să aducă ţara la sărăcie (în plus, a pierdut teritoriile dobândite de România în urma încheierii primului război mondial). Bineînţeles că n-au reuşit legionarii acest lucru.
Referitor la firea milostivă a legionarilor în închisorile comuniste, unii vor spune că regimul inuman din închisoare i-a adus pe calea omeniei. Nu zic ba, o fi adevărat. Dar să reţinem cazul celui care a fost prefectul de poliţie Anghel Papacioc: fratele său, tot legionar, ar fi fost ucis de un jandarm în timpul rebeliunii. După venirea legionarilor la putere, acel jandarm s-ar fi temut să nu fie ucis de legionari, iar Anghel Papacioc i-ar fi promis că va avea grijă să nu fie ucis, chiar s-ar fi oferit să-i tocmească un gardian pentru siguranţă. Astăzi, fostul prefect de poliţie Anghel Papacioc este marele duhovnic al poporului român, părintele Arsenie Papacioc. Vor mai fi şi alte exemple de fapte bune ale legionarilor, necunoscute mie (dar cu siguranţă cunoscute altora). Cazul lui Valeriu Gafencu este cel mai cunoscut caz de răbdare, smerenie, omenie şi suferinţă a unui legionar în închisorile comuniste. Foarte relevantă este cartea "Valeriu Gafencu - Sfântul închisorilor" editată la Mănăstirea Oaşa prin grija monahului Moise. Alt exemplu de martiraj al legionarilor în închisorile comuniste este redat de către legionarul Dumitru Bordeianu în cartea sa "Mărturisiri din mlaştina disperării"; în cartea "Tinerii vremurilor din urmă" scrisă de doi monahi ortodocşi din Alaska, este reprodusă o mărturisire a părintelui Gheorghe Calciu despre martirajul lui Constantin Oprişan.
Spune cineva că Mitropolitul Bartolomeu Anania, dar şi Patriarhul Teoctist s-ar fi dezis de ML. Mai degrabă nu au vrut să fie părtaşi la crime şi le-au blamat. Cel puţin, Mitropolitul Bartolomeu Anania nu spune deloc faptul că s-ar fi dezis vreodată de ML în lucrarea sa "Memorii". Se ştie că şi părintele Arsenie Boca (acesta simpatiza într-o mică măsură ML, fără a fi legionar) îndemna pe fiii săi duhovniceşti legionari (printre ei era şi legionarul Nicolae Petraşcu) să se supună stăpânirii, să lase răzbunarea şi pistolul. E drept că unii legionari s-au dezis de ML, dar şi de bunul Dumnezeu, în urma "reeducărilor" atroce din închisorile comuniste. Asta spune şi Mitropolitul Bartolomeu Anania în "Memorii".
Corect, crimele făcute de legionari sunt păcate capitale, indiferent de motivele pentru care au fost făcute. Noi, posteritatea, de la legionari să luăm doar ceea ce este bun, adică nădejdea şi credinţa în bunul Dumnezeu, răbdarea, dragostea de ţară şi nu ceea ce este rău. Ceea ce este rău nu se cade să judecăm (judecata e doar a bunului Dumnezeu), ci să luă drept pildă de AŞA NU!!!
Despre unele pretinse neoformaţiuni care vor a fi de tip legionar (Noua Dreapta şi altele) sunt doar nişte amăgiri care nu vor reuşi niciodată să fie o şcoală pentru credinţă, dragoste de ţară, fapte bune.

Sigur d-na/d-ra Diana Groza a încercat să prezinte într-un mod obiectiv câte ceva despre ML, dar prevedeam de la începutul topicului că vor fi destui care vor sări contra. Aşa că şi eu mă înscriu aici la încasat bolovani!