Citat:
În prealabil postat de I.Calin
Ai dreptate, perfectă dreptate. Cred că poate să vadă mai multe în mine decât îi pot spune eu fără a-i povesti din experiențele mele și sunt convins că nu m-aș duce neîmplinit de acolo. Și știu că cei drepți vor fi drepți, indiferent de căderea noastră, dar eu cel cel care încă n-am fost pregătit să-l întâlnesc, ducându-mă doar din interese "lumești" nu voi risca să mă pierd pe cale neînțelegând sfințenia părintelui?
Să-ți povestesc un episod pentru a mă înțelege: am avut un coleg de școală (Dumnezeu să-l binecuvinteze că mi-a îndreptat pașii spre biserică!) care, așa cum a făcut cu mine, a făcut și cu un alt coleg baptist... l-a dus la mănăstire. Întors de acolo, sectantul a spus despre părintele Cleopa, că este "un moșneag senil" , alte invective mai grele nu cred că merită pomenite. Deci, de mine mă tem ("mine", în sens general) nu de căderea sfinților, ci căderea mea. Pentru că sfinții, deși vorbesc pe înțeles, prin cuvinte simple și concise, cei mai mulți am avea alte pretenții, poate o mică poveste, poate chiar o "bârfă", Doamne iartă-mă...
|
Eu cred ca sfantul il reveleaza cel mai bine celorlalti pe Dumnezeu. Daca nici intalnirea cu sfantul nu m-ar schimba, tind sa cred ca si de l-as intalni pe Hristos, tot ratacit as ramane. Ma gandesc ca cei ce spuneau despre Sfantul Ioan Botezatorul ca are demon (Mt.11,18), nu L-au recunoscut nici pe Hristos ca Mesia, ci il numeau
mâncăcios și băutor de vin. Ma intreb: daca respectivul "sectant" nu l-a vazut pe Cleopa drept omul lui Dumnezeu, numindu-l "mosneag senil", ce cuvinte i-ar fi adresat Dumnezeului lui Cleopa?