Citat:
În prealabil postat de glykys
Suntem, suntem idolatri, ca nu Il punem pe Dumnezeu pe primul loc, ci mereu altceva. Asa inventam noi zeul ban, zeul serviciu, zeul mama / tata / sot / copilul mamii... Mie mi se pare ca orice persoana / lucru la care tinem mai mult decat la Dumnezeu se poate transforma intr-un zeu caruia ii slujim. Si sa nu uitam de zeul EU.
|
Bine punctat. Zeul EU e zeul modern si e cel mai dificil de aruncat. Un chip cioplit il poti arunca la gunoi cad te plictisesti de el, sotul il mai poti schimba, mama, tata ii poti parasi, da' ia incercati sa faceti la fel cu Zeul EU, sa vedeti puteti?
P.S. Nu joc decat sah, si acela nu pentru a castiga, ci pentru a-mi cunoaste mai bine aproapele si credinta. Sahul presupune ca toate piesele sa slujeasca uneia singure, Regele (sau Hristos in viziunea mea), si sa se sacrifice, daca e cazul, pentru a-si apara Regele, adica exact spiritul de jertfa cerut de Hristos. Toate piesele, mici sau mari, concura la paza si slujirea Singurei Figuri care nu poate fi capturata sau robita. Eu as scoate toate celelalte jocuri si as lasa doar sahul tocmai pentru rolul sau in formarea caracterului unui copil sau adolescent. Dar, din pacate, sahul a devenit desuet...astazi.
Har, smerenie si jertfa de sine.