Cred ca marea, cumplita suferinta a omului consta in neputinta de a iubi. Si nici nu ar putea iubi vreodata prin forte proprii, fara ajutorul lui Dumnezeu, fara dumnezeiescul har. "Doamne, Tu ai poruncit sa-i iubim pe vrajmasi, dar aceasta e greu pentru noi, pacatosii, daca nu e cu noi harul Tau" - marturiseste Sfantul Siluan.
Conform aceluiasi Sfant, trebuie sa intelegem ca, atata vreme cat dorim raul cuiva, suntem departe de iubirea adevarata, la care suntem chemati: "Sunt oameni care doresc dusmanilor lor sau dusmanilor Bisericii pieire si chinuri in focul iadului. Ei gandesc asa pentru ca n-au invatat de la Duhul Sfant iubirea lui Dumnezeu, caci cel ce a invatat aceasta va varsa lacrimi pentru intreaga lume.
Tu zici: Cutare e un criminal si e bine sa arda in focul iadului. Dar te intreb: Daca Dumnezeu ti-ar da un loc bun in Rai si de acolo ai vedea arzand in foc pe cel caruia iai dorit chinurile iadului, nu-ti va fi mila de el, oricine ar fi, chiar daca e dusman al Bisericii?"
|