[coralina]

Noesisaa, eu iti inteleg argumentatia insa vreau sa fac niste precizari.

Comuniunea cu Dumnezeu e cea mai importanta, fireste. Insa si comuniunea cu cei de-un neam / credinta este vitala. Nu te poti ruga in comun la nesfarsit alaturi de niste necunoscuti, de niste straini. Rugaciunea uneste, ajung sa se lege prietenii intre cei care o practica iar asta nu poate sa fie decat un lucru bun. Pe aceasta cale simti aproapele.. aproape iar nu ca pe un individ distant, intangibil. La biserica unde merg eu exista asemenea oameni, care se straduiesc sa nu se apropie in nici un fel de ceilalti, vin la biserica, se roaga, participa la Sf. Liturghie si dusi sunt. Eu ii numesc ursuzi.

In ceea ce priveste limba in care se tine slujba, fireste ca este un avantaj atunci cand aceasta limba este chiar cea a tarii "adoptive". Banuiesc ca toti imigrantii ajung sa vobeasca la un moment dat limba tarii in care locuiesc. Insa ce te faci atunci cand in acea tara nu sunt biserici ortodoxe "locale" ci doar rusesti, grecesti, samd? Olanda reprezinta un bun exemplu in acest sens. Ce folos ca vorbesc / inteleg olandeza, cand putinele locuri unde se savarseste Sf. Liturghie in aceasta limba sunt la (multe) zeci / sute de km de mine?
Slujba in limba engleza ar fi o solutie f. buna pentru toti (rusi, bulgari, sarbi, greci, romani, etc), insa dupa stiinta mea, acest lucru nu se practica aici. Am asistat la asemenea slujbe in Singapore si sunt foarte usor de inteles / urmarit.

Importanta predicii este f. mare in opinia mea. In cadrul acesteia primesti invatatura direct din gura preotului. Daca nu intelegi mesajul Liturghiei din ziua respectiva, momentul predicii devine unul crucial.