[glykys]

Am citit eu ceva frumos la parintele Teofil Paraian... spunea sa nu ne luam modele prea inalte, pe sfintii cei nevoitori din pustie, care posteau nu stiu cate zile, care se rugau nu stiu cate ore, care faceau nu stiu ce lucruri nemaipomenite, caci nu vom ajunge niciodata la inaltimea lor si mai mult deznadajduim. Ci sa ne luam exemple de oameni obisnuiti din Noul Testament, care s-au intalnit cu Dumnezeu si Acesta i-a placut pe ei. Si ii dadea ca exemplu parintele pe: singurul lepros care s-a intors sa Ii multumeasca lui Hristos (asta putem sa facem si noi, cand primim o binefacere), pe tanarul cel bogat care spune ca a pazit Legea din tineretea lui (chiar daca pleaca apoi mahnit, ca nu isi poate da averea, ca sa fie desavarsit), pe sutasul roman care are credinta tare si il roaga sa ii izbaveasca sluga, pe prietenii slabanogului din Capernaum, care il duc pe acesta pana in fata Mantuitorului... si mai erau exemple. Oameni simpli, care nu fac nimic iesit din comun, ci doar un gest prin care se fac placuti in fata Domnului.