Citat:
În prealabil postat de Miha-anca
Iata o posibila greseala: aceea de a astepta de la altii dragostea, in loc sa dam noi dragostea.
Sfintii ajunsi in cer si-au probat dragostea fata de Dumnezeu trecand prin Furcile Caudine, in vreme ce noi pe pamant inca nu am probat nimic. Cum sa gasesti aceleasi conditii de dragoste pe pamant, in prezenta ispitelor din partea diavolului?!?
Aici suntem pusi la incercare, suntem cernuti... de unde si discriminarile si tot raul pe care il intalnim.
Si apoi femeia nu este discriminata. Se discrimineaza singura prin ceea ce face.
|
Iisus stia foarte bine ca diavolul exista si ispiteste, doar l-a ispitit si pe El, asta insa nu L-a facut sa nu ne ceara sa atingem perfectiunea Tatalui, asa cum a atins-o El, ci dimpotriva, ne-a zis noua, celor de pe pamant, sa fim desavarsiti ca si Tatal din Cer, si aceasta desavarsire El a explicat ca inseamna sa avem aceeasi iubire fata de oameni pe care o are Tatal, adica iubire nu numai pentru cei care ne iubesc pe noi ci si inclusiv pentru vrajmasi, si nu se referea sa avem aceasta iubire doar dupa ce ajungem in Cer, ci dimpotriva la cei care traiau pe pamant le vorbea. Deci daca El ne-a cerut sa facem asta, insamna ca se poate si pe pamant, totul este sa dorim. Ba inca ne-a mai zis ca degeaba ii spunem Doamne, Doamne la judecata daca nu am lucrat aceasta iubire, pentru ca ne va raspunde ca nu ne cunoaste. Si are dreptate, cum sa cunoasca pe cineva care ii zice Doamne, Doamne, dar cand este sa indeplineasca porunca de iubire a Domnului, si singura dealtfel pe care ne-a lasat-o, omul se da inapoi zicand ca nu poate din cauza diavolului? Cel care apartine Domnului nu se indoieste ca poate face tot ceea ce Domnul a cerut, ori El nu a cerut decat un singur lucru: sa fim desavarsiti ca si Tatal Ceresc in iubire.