Citat:
Īn prealabil postat de Fani71
La urma urmelor, si in Romania sunt betivi si desfranati. Si acolo ne alegem oamenii pe care vrem sa ii imitam.
Integrarea inseamna dupa parerea mea si sa incerci sa iubesti oamenii tarii in care traiesti, cu defectele si calitatile lor. Sa le recunosti valorile si sa fii indulgent cu defectele, asa cum am face pentru cineva drag.
Nu sa te uiti de sus la ei si sa zici mereu ca ai nostrii ca brazii.
Nu vorbesc de tine, Anca, ci in general, si tot din proprie experienta, caci mie mi-a trebuit mai mult pana sa ajung sa gandesc asa.
|
Fani, tu te-ai dus de f tanara in Germania si te-ai adaptat stilului lor vrand-nevrand, tocmai din cauza tineretii tale, in vreme ce eu am ajuns aici in plina maturitate. Asta este una din si cauze pentru care noi doua avem diferente de opinie.
Cred a nu ai inteles insa despre ce e vorba: aici socializarea este obligatorie. Daca nu mergi cu colegii de serviciu la baute, la petreceri organizate de firma, ai probleme; nu e vorba de a putea alege, ci ti se impune de la serviciu. E o diferenta! Daca ajungi sa te porcesti, esti de-al lor! Daca nu, nu esti de-al lor.
Sa le recunoastem valorile, dar si aceasta "libertate" mai sus mentionata este considerata tot o valoare de-a lor. Poti sa recunosti asa valoare, te rog spune-mi?!?
Si necredinta, sau libertatea de a crede fiecare ce vrea, este tot o valoare de-a lor. Pentru ei cei care cred in Dumnezeu sunt prosti. Acestea sunt doua lucruri la care raspunsul este categoric:Nu!
Dar mai sunt si altele, la care se ajunge la compromis cu propria constiinta, daca se accepta. De ex: mobbing. Daca nu discriminezi in rand cu ei, ajungi si tu sa fi discriminat. Noi asa ceva nu cunoastem in Romania. Acest mobbing se intalneste doar la popoarele germanice la toate nivelurile si nu este altceva decat dispret si ura, manifestate la comanda fata de un individ, care nu se comporta ca ei, care nu se imbraca cu lucruri de marca, care are o credinta, care are alte interese decat altii, etc.
Au insa si lucruri bune si de admirat, ca altfel ar fi imposibil de trait in aceste locuri.
Pentru mine Romania este si ramane leaganul credintei mele ortodoxe; este Mama care m-a crescut si m-a format. Nu voi putea fi niciodata indiferenta fata de tara mea de origine, asa cum nu voi fi niciodata nerecunoscatoare fata de tara care m-a adoptat cand mi-a fost mai greu.