Citat:
În prealabil postat de cred_cu_adevarat
Cu multa credinta in Dumnezeu, toate se pot schimba. Incearca sa vorbesti cu un Parinte duhovnic sa-i spui de dorinta ta de a-ti ajuta parintii sa devina mai credinciosi.
Referitor la oamenii care "cad la mijloc"... acestia sunt deseori oameni binecuvantati de Dumnezeu caci durerea sau greutatea lor le va fi intotdeauna rasplatita de Dumnezeu, poate nu ne dam seama cum sau cand, dar in momentul in care vom realiza diverse fragmente ale lucrarii lui Dumnezeu - exemplu daca n-am fi trecut prin intamplarea X, nu ajungeam sa..... si vom putea banui maretia lucrarii Sale, in momentul acela nu ai schimba nimic din trecutul tau, indiferent cata suferinta ar fi fost. Ci numai Slava si multa multa multumire pentru grija pe care ne-o poarta.
|
Ai dreptate. Daca nu as fi trecut prin cate am trecut, probabil acum as fi fost departe de El. Stiu ca este purtarea Lui de grija. Stiu ca mi-a dat tot pentru binele meu. Dar nu-i vorba de asta. Nu eu sunt pusa in discutie...sau nu prin prisma ca m-as plange de crucea mea, ci de faptul ca-s suparata pe mine ca ajung si eu sa osandesc, ca de cele mai multe ori nu rezist ispitelor. Sunt antrenata fara sa vreau in ceea ce se intampla. Cum ar trebui sa reactionez?