Citat:
În prealabil postat de Miha-anca
Fani, tu te-ai dus de f tanara in Germania si te-ai adaptat stilului lor vrand-nevrand, tocmai din cauza tineretii tale, in vreme ce eu am ajuns aici in plina maturitate. Asta este una din si cauze pentru care noi doua avem diferente de opinie.
Cred a nu ai inteles insa despre ce e vorba: aici socializarea este obligatorie. Daca nu mergi cu colegii de serviciu la baute, la petreceri organizate de firma, ai probleme; nu e vorba de a putea alege, ci ti se impune de la serviciu. E o diferenta! Daca ajungi sa te porcesti, esti de-al lor! Daca nu, nu esti de-al lor.
Sa le recunoastem valorile, dar si aceasta "libertate" mai sus mentionata este considerata tot o valoare de-a lor. Poti sa recunosti asa valoare, te rog spune-mi?!?
Si necredinta, sau libertatea de a crede fiecare ce vrea, este tot o valoare de-a lor. Pentru ei cei care cred in Dumnezeu sunt prosti. Acestea sunt doua lucruri la care raspunsul este categoric:Nu!
Dar mai sunt si altele, la care se ajunge la compromis cu propria constiinta, daca se accepta. De ex: mobbing. Daca nu discriminezi in rand cu ei, ajungi si tu sa fi discriminat. Noi asa ceva nu cunoastem in Romania. Acest mobbing se intalneste doar la popoarele germanice la toate nivelurile si nu este altceva decat dispret si ura, manifestate la comanda fata de un individ, care nu se comporta ca ei, care nu se imbraca cu lucruri de marca, care are o credinta, care are alte interese decat altii, etc.
Au insa si lucruri bune si de admirat, ca altfel ar fi imposibil de trait in aceste locuri.
Pentru mine Romania este si ramane leaganul credintei mele ortodoxe; este Mama care m-a crescut si m-a format. Nu voi putea fi niciodata indiferenta fata de tara mea de origine, asa cum nu voi fi niciodata nerecunoscatoare fata de tara care m-a adoptat cand mi-a fost mai greu.
|
Da, Anca, sigur, avem experiente diferite si nu are rost sa ne certam pentru asta.
Intr-adevar, este altfel cand pleci la o varsta mai matura.
Si poate o fi altfel in tarile nordice ca in Germania si in Belgia, nu stiu.
Nici Romania actuala nu o cunosc bine. Eu am fost adolescenta acolo in vremea lui Ceausescu.
Dar uite, sa iti spun totusi cum a fost experienta mea cu Germania: mi-a fost foarte greu sa ma adaptez pentru ca intotdeauna, si in Romania am fost mai pe margine in societate, nu eram niciodata cu gasca principala. Multi ani am trait foarte retrasa si m-am ocupat mai mult de studii si mers la biserica.
Dar stii ce s-a intamplat? Tocmai prin biserica ortodoxa germana (de care ziceam) am ajuns sa ma integrez mai bine si in societate in general. Acolo am cunoscut nemti cu care m-am inteles bine si am inceput sa inteleg mai bine Germania. Pe urma am inceput sa ma deschid si sa ma imprietenesc si cu colegii de lucru (de la facultate) si sa ii apreciez asa cum erau ei. De la biserica la care mergeam, am ajuns sa fac parte dintr-o orgaizatie de tineret care iar m-a facut sa cunosc multa lume si sa ma integrez.. Si tot asa.
Deci, in mod paradoxal, nu cred ca m-am integrat in felul in care zici tu, ca am acceptat valorile occdenetale pur si simplu.
Eu asta tot incerc sa zic: ca exista multe cai. Nu imi plac generalizarile ca 'vestul este apostat', 'Romania este mai spirituala' etc.
Pentru a te simti acasa la tine in vest, desi vii din est, nu este neaparat nevoie sa urmezi masele. Ce imi place mie in vest este ca exista mult mai multa intelegere pentru 'originalii' ca noi (si nu numai), pentru grupuri si grupulete de oameni care nu vor sa traiasca ca majoritatea. Asta cred ca este o valoare occidentala. In Romania, daca nu ma insel, snobismul social este mult mai puternic: daca nu esti ca majoritatea, esti privit dintr-o parte, mai degraba.