Citat:
În prealabil postat de LapetiteMoc
Cum vedeti din punct de vedere duhovnicesc expresia des intrebuintata de cei care vor sa para "speciali" , "iert, dar nu uit."
|
Eu inteleg aceasta expresie in felul urmator: "Bine, bine, te iert, dar cu prima ocazie pe care mi-o vei da, "te taxez" (ma voi razbuna). Adica a ierta cam cu jumatate de gura sau, mai bine spus, jumatate de inima.
In mod propriu, iertarea nu presupune uitare. Daca iert pe cineva, nu inseamna ca mi se sterge din memorie greseala aceluia fata de mine. Dar in acest fapt consta maretia iertarii. Desi amintirea persisita, nu mai poate rodi in tine gandul rau, razbunator.
Este exact talcuirea in sens invers a parabolei semanatorului. De aceasta data, semenintele cele rele, aruncate de vrasmas, nu mai pot rodi deoarece sunt "inabusite" de iertare si iubire.