Limba in care la inceput se slujea in tara noastra era latina vulgara. Elemente ale limbii slavone in limba noastra s-au introdus in secolele VI-X datorita contactului indelungat al slavilor cu poporul roman.
Elementul slavon a fost pastrat in Biserica pentru a feri pe credinciosii ortodocsi de propaganda catolica ce avea influenta asupra popoarelor ce aveau la origine limba latina.
In cursul secolului al XVIII-lea, in Romania, s-a definitivat inlocuirea limbii slavone cu limba romana insa atunci se manifesta neincredere in posibilitatile limbii romane de a fi limba bisericeasca.
Pentru a evita situatia simplei asistente in cult exista urmatoarele limbi liturgice:
aramaica, greaca, latina, siriaca, armeana, georgiana, copta, etiopiana, paleoslava, araba, romana, bulgara, maghiara.
Daca limbajul intrebuintat in Biserica era motiv de dobandire sau pierdere a Sf Duh atunci foarte putini ar mai avea sansa de a se mantui deorece Sf Parinti si Mantuitorul Iisus Hristos au intrebuintat limba siro-caldeiana sau aramaica.
|