Citat:
În prealabil postat de Gabita_30
Am o problema in familie si propun participarea la discutie, pe topicul infiintat, in special a celora care au/ au avut probleme asemanatoare cu ale mele.
Parintii mei sunt necredinciosi ( nu spun atei…spun doar…nepasatori ). Din totdeauna in familia nostra au fost discutii intre mama si tata. Tatal meu are patima betiei. Mama…de multe ori vorbeste gura fara ea si in loc sa foloseasca blandete in cuvintele spuse, il osandeste. Asa incep certurile. Si inca acum s-au mai potolit. In copilarie am asistat la batai crunte, de pe urma carora si acum sunt afectata si acum am o tresarire in inima cu gandul ca s-ar putea repeta oricand.
Ma gandesc asa: daca macar mama ar fi credincioasa, daca ar sti cum si cand sa se infraneze, asa poate l-ar ajuta mai mult si pe tatal meu, rugandu-se pentru el, vorbindu-I cu blandete, decat sa-l osandeasca.
Noi copiii suntem la mijloc in aceasta situatie. De multe ori cad si eu prada patimii osandirii, desi cearta nu o pornesc eu niciodata…o fac doar pentru apararea mamei mele. O inteleg si pe mama, pe de-o parte, mi-e mila si de tata, pe de alta. Toti avem pacate, toti avem neputinte.
Ati avut asemenea probleme? Ati auzit de asemenea cazuri? Cum le-ati rezolvat? Ati cunoscut cazuri in care au fost intorsi la credinta?
|
Draga Gabita_30, din pacate in familia ta, dar si in multe, multe altele, s-au intalnit doua patimi care separat mai merg cum merg dar impreuna sunt mortale: patima alcoolului cu patima cicalelii. Astea doua cand se combina produc cocteil molotov, din ala exploziv, dar nu numai ca e exploziv ci si se autoalimenteaza una pe alta: din cauza cicalelii barbatul bea tot mai mult, iar femeia inteteste atunci cicaleala si cearta si tot asa intr-un crescendo continuu pana se ajunge la batai sau despatiri. Trebuie responsabilizati ambii parinti, nu numai unul. Spui ca si tu ai inceput deja sa te molipsesti de una din patimi, cea a osandiri sau a cicalelii. Stai de vorba serios cu amandoi, dar separat mai intai, iar mai tarziu impreuna, si spune-le ca voi copiii suferiti de pe urma certurilor si nu numai ca suferiti dar ca si mai rau s-ar putea sa luati exemplu de la ei si sa deveniti si voi certareti sau, Doamne fereste, betivi. Problema se poate rezolva daca exista buna intentie din partea amandurora. Le propui ca acela care continua cu patima sa sa plateasca amenda. Luxul si patima se impoziteaza - asa sa le spui. Daca are bani de alcool atunci are si de "impozit", sau cine are chef de cearta atunci trebuie sa plateasca impozit pe "spectacol". Iar "impozitul" spune-le ca va fi pus in contul copiilor, adica pentru cei ce sufera daune morale si sufletesti in urma "spectacolului" din casa. Ai inteles, draga Gabita? Sa vedem daca le mai da mana sa bea sau sa se certe! Metoda asta o poti combina si cu cea a rugaciunii pentru ca se completeaza una pe alta. Doamne ajuta sa poti schimba in bine situatia voastra!
Har, smerenie si jertfa de sine.