Draga Ioan Cezar
Am scris eu ceva la inceputul thread-ului , dar accentuez si aici cateva aspecte , nu pe toate ca mi-ar trebui pagini intregi ! Gura-mintea-inima , acestea sunt cele care participa la rugaciune ! Atata timp cat ele sunt separate , lasate in voia lor , vorbim doar de un monolog , sau de rugaciunea facuta din "obligatie-frica. . . ", si ai vazut cata povara e uneori in indeplinirea orelor de rugaciune , caci mintea e imprastiata spre grijile lumesti , iar inima saraca se zbate in durerile pricinuite de cele ce sunt transmise de minte , caci nu putem separa madularele noastre oricat ne-am stradui noi . Ele lucreaza impreuna , iar cand unul din madulare sufera , toate celelalte sunt afectate . Cum am mai spus , rugaciunea gurii este cea mai de jos treapta a rugaciunii , la care ne oprim foarte multi dintre noi , avand doar impresia ca am inaintat , dar nu , nu-i adevarat . De ce ? Simplu , un sporit in rugaciune , in vecii vecilor nu va mai fi afectat de necazurile lumesti , nu se va mai mania , nu va mai fi mandru , nu se va mai supara pe cel de langa el , etc , deci va fi cu adevarat smerit ! Cati am ajuns in stadiul asta ? Din pacate avem mult de munca , iar mare inselare e in a cauta formule magice , retete ,tehnici , sau mai stiu eu ce , pentru ca rugaciunea te lipeste de Dumnezeu si te face un duh cu El , dar asta nu se face batand din palme , si in nici un caz bazandu-ne doar pe fortele proprii , ci repetand obsedant : " Doamne invata-ma sa ma rog Tie! ". Atata timp cat sufletul nu participa efectiv la rugaciune , munca si nevointa noastra este in zadar , adica suntem in monolog . Sa nu uirti , frate draga ca sufletul nostru are doua parti : mintea si inima , si pe acestea trebuie sa le cucerim prin rugaciune , sa le punem efectiv la lucru . A noastra sa fie vointa , caci restul le dobandim cu darul lui Dumnezeu !
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|