În prealabil postat de MariS_
E bine spus, dar cred ca mai e ceva: alergam dupa tinte false. Uitati-va si pe forum cati sunt cei care isi doresc sa ajunga la rugaciunea de 24 din 24, la 5000 de matanii pe zi, la post de 40 ba chiar de 80 de zile, la invatarea pe dinafara a tuturor dogmelor, a Scripturii si scrierilor tuturor sfintilor, dar n-am auzit sa doreasca sa ajute pe cel in nevointa, sa-si iubeasca aproapele si sa-i slujeasca asa cum a facut si ne-a invatat Insusi Mantuitorul, caci spune ca n-a venit ca sa I se slujeasca, ci ca sa slujeasca El tuturor oamenilor. Sunt de acord ca sunt trei indatoriri ale credinciosului: de inchinare, de slujire aproapelui si de cunoastere a lui Dumnezeu. Dar, daca Mantuitorul a pus cel mai mare accent pe slujirea aproapelui, invatandu-ne o singura rugaciune, Tatal nostru, si nu ne-a tinut lectii de teologie inalta, decat ne-a spus ca Tatal desavarsit este, in schimb ne-a dat nenumarate exemple vii de slujire a aproapelui, de vindecare, de hranire, de iubire, de tamaduire. A ajuns pana acolo incat Insusi Dumnezeu ne-a spalat picioarele noua celor pacatosi. Iar noi neglijam exact indatorirea noastra principala, cea de slujire a aproapelui. Stiu ca se motiveaza doct cu citatul "mai intai sa ma mantuiesc eu si apoi alti 1000 se vor mantui in jurul meu", dar asa cum bine si-a pus si glykys in semnatura, mantuirea ne vine de la aproapele si prin aproapele, nu exista mantuire din dogme si nici din post sau metanii, ci la judecata vom spune daca am dat de mancare celui flamand, apa celui insetat, imbracaminte celui gol, etc, etc, si nu vom da extemporal din dogme si nici concurs de metanii sau rugaciuni nu se va face. Dar noi alegem sa le facem pe acestea si lasam la o parte tocmai esentialul: slujirea aproapelui.
Har, smerenie si jertfa de sine.
|