Citat:
În prealabil postat de catalin2
Gresita comparatia cu icoanele. Idolii erau muntii, soarele, stelele, apele, animalele, etc. Ei se inchinau la acestea spunand ca sunt zei.
De asemenea, idol poate insemna orice inchipuire neadevarata despre Dumnezeu, diferita fata de ceea ce El ne-a revelat.
|
Catalin,
Sfintii au avut mereu pareri care contraveneau parerilor altor sfinti, fara ca asta sa le anuleze sfintenia, pentru ca sfintenia nu sta in parerile oamenilor ci in credinta ca Iisus este Dumnezeu Fiul si in ascultarea (prin fapta) a cuvantului lui Iisus. Iar cum fapta ceruta este iubirea, iata ca Sf. Augustin zice: "Iubeste si fa ce vrei". Si sunt deacord cu el. Asa ca faptul ca am unele pareri care contravin unor pareri a unor sfinti nu inseamna absolut nimic atata timp cat respect cuvantul lui Iisus. Dvs de exemplu aveti cu siguranta o parere care contravine atat parerii Sf. Ap. Pavel cat si a Sf. Ioan Gura de Aur: acceptati casatoria divortatilor al caror partener este inca in viata, contravenind astfel si invataturii Domnului, invatatura pe care sfintii nu au schimbat-o. Dvs insa o faceti pentru a respecta invatatura celor care au dat pogoraminte in ciuda cuvantului lui Iisus si a sfintilor. Iar in timp ce cuvantul lui Iisus nu va trece niciodata, cuvantul oamenilor va trece. Eu nu am zis niciodata altfel decat Domnul Iisus, asa ca in ceea ce priveste invatatura data de El, nu am pareri contrare sfintilor, dimpotriva, sunt deacord cu ei. Diferentele intervin atunci cand este vorba de alte invataturi introduse de oameni, iar in acestea nici sfintii nu au fost deacord intre ei, fara insa sa le anuleze sfintenia.
Revenind la minuni, eu stiu foarte bine ca diavolul face minuni, dar stiu si ca diavolul nu va putea niciodata sa faca minunile facute de Duhul Sfant, ba mai mult, daca cineva vede o minune care este facuta de Duhul Sfant si spune ca acea minune a fost facuta cu ajutorul Satanei, este ceea ce Iisus a numit pacat impotriva Duului Sfant, pacat care nu se iarta niciodata. Si nu se iarta pentru simplul motiv ca este un refuz de a-l cunoaste pe Dumnezeu, ori cine nu este capabil sa vada ca minunile facute de Duhul Sfant nu sunt ale diavolului, cum atunci poate spune ca accepta lucrarea Duhului Sfant pentru el si pentru altii? Dvs stiti care minuni sunt de la Duhul Sfant ca sa fiti siguri ca nu faceti pacat impotriva Duului Sfant atunci cand afirmati ca o minune vine de la diavol si nu de la Duhul Sfant?
Revenind la acei penticostali convertiti, din cate am inteles din postarea dvs, ei au facut rugaciunea inimii si in adunare nu s-a mai vorbit in limbi, de unde concluzia lor ca acolo ar fi fost satana. Deci, daca este atat de usor de dovedit, de ce nu au vorbit in public ca sa dea marturie, si apoi sa demonstreze din nou ca este cum zic ei, pentru ca oamenii sa creada si sa se lase de vorbitul in limbi? Iisus si apostolii nu faceau minunile pe ascuns ci in vazul lumii tocmai ca lumea sa creada, iar cand se alunga diavolul, nimeni nu avea nici un dubiu ca diavolul fusese acolo si ca fusese alungat, ci discutiile veneau de la intrebarea: cu ce putere se faceau toate acelea, puterea lui Dumnezeu sau a celui rau?... Dumneavoastra insa spuneti ca cei care cred in Iisus ar fi posedati pentru ca vorbesc in limbi, ori o astfel de acuzatie trebuie dovedita in mod clar, pentru ca este foarte grava.
Si eu am participat la o adunare harismatica catolico-protestanta (aceea la care fusesem chemata de prietena mea catolica si in care acea femeie catolica mi-a spus ca trebuie sa raman ortodoxa, fara ca eu sa o fi intrebat nimic). In acea adunare faceau un alt lucru total neobisnuit pentru ortodocsi: repaosul in Duhul Sfant, in care pastorul sufla peste oameni si acestia cadeau pe pamant (le fugea pamantul de sub picioare la propriu), si asa ramaneau o bucata de vreme, intinsi pe spate pe podea. Nu intru in amanunte despre ceea ce am vazut, vreau doar sa spun ca, in continuu am facut rugaciunea inimii ca sa fiu sigura ca nu se lipeste de mine duhul strain ortodoxiei care era acolo, si cu toate astea nimic nu s-a intamplat, in sensul ca acei oameni si-au vazut de repaosul lor in Duhul Sfant, iar cand a suflat pastorul si peste mine nu mi s-a intamplat absolut nimic, si nu eram singura care nu cadea, erau si dintre ai lor care nu cadeau la suflarea pastorului. Interpretarea mea finala nu a fost ca acolo era diavolul care nu m-a atins din cauza rugaciunii pe care o faceam, ci nu exclud sa fi fost intr-adevar opera Duhului Sfant care nu s-a manifestat si asupra mea din cauza necredintei mele in acea practica. Ceea ce am vrut insa sa subliniez este ca rugaciunea mea nu a facut sa inceteze ceea ce se intampla acolo. Si in plus, se pare ca la astfel de adunari, se intampla si vindecari miraculoase. Eu insa nu am vazut niciuna in acea zi, si nici asta nu m-a facut sa cred ca rugaciunea mea ar fi impiedicat vindecarile. Este absurd.