[George.m]

Lasandu-ne biruiti de duhul slavei desarte, vom opri revarsarea darurilor dumnezeiesti in sufletul nostru. Ii vom intoarce spatele lui Dumnezeu, orientandu-ne exclusiv catre oameni, asteptand sa fim laudati de ei.

Sfantul Ioan Scararul ne spune ca "cel ce se madreste cu darurile lui naturale, adica cu desteptaciunea, cu invatatura, cu citirea limpede, cu vorbirea usoara, cu destoinicia si cu toate cele de felul acesta, pe care le are fara de osteneala, nu va dobandi niciodata bunatatile cele mai presus de fire.

Cand chemam noi slava desarta si cand vine la noi fara sa o chemam, ci trimisa de altii si cand incepem niscai lucruri in vederea slavei desarte, sa ne aducem aminte de plansul nostru si de datoria de a face, plini de frica, rugaciunea ce se cuvine starii noastre si negresit vom rusina pe nerusinatul, numai sa ne ingrijim de rugaciunea adevarata. Iar de nu, sa ne aducem aminte repede de moartea noastra. Iar de nu vom izbuti nici asa, sa ne temem de rusinea ce urmeaza slavei. Caci cel ce se inalta se va smeri (L.18,14)".