Citat:
În prealabil postat de anna21
1. Chiar ii tin copilulului discursul despre ne-esentialitatea actului de cultura. Des. Si ii spun f clar ca daca traieste departe de Dumnezeu, traieste degeaba, pierde chiar scopul existentei sale.
2. Din pura curiozitatea (off topic, scuze), poti numi o piesa de teatru pe care ai vazut-o in ultima vreme si consideri ca te-a imbogatit sufleteste?
3. Tot off topic.. zilele trecute la minus 1 grad era pe jos un sarac (aparent dormea) si cand cautam bani in geanta a inceput sa zica razand "Dumnezeu estre bun, Dumnezeu este atat de bun!". Cunosc multi oameni indestulati, dar rar am auzit unul dintre acestia sa fie recunoscatori lui Dumnezeu. Dar saracul flamand de pe strada ii canta lauda. Este si aceasta o lectie.
|
1. Tu chiar n-ai vazut in viata ta un tablou pictat cu atata maiestrie incat sa-ti fie limpede ca inaintea ochilor ai expresia talentului daruit de Dumnezeu unui om? Sau o piesa muzicala ale carei armonii sa miste chiar si pietrele din loc?
Eu nu pot pricepe cum ar fi viata daca am "rade" tot ceea ce nu are legatura
in mod direct cu mantuirea. Omul ar vietui trupeste linear, fara bucle existentiale, si-ar intretine functiile corpului si-apoi ar muri. Nu te-ai intrebat niciodata de ce totusi Dumnezeu a pus in noi cu mult mai mult decat intr-un (de exemplu) cal, sa ne nastem, sa tragem la o caruta si apoi sa murim?
2. Ultima piesa de teatru (re)ascultata (teatru radiofonic) a fost "Steaua fara nume" de Mihail Sebastian. Ultimul film vazut care m-a impresionat a fost "Sonny Boy", o poveste foarte frumoasa despre dragoste, modestie, tenacitate, putere de sacrificiu. In aceeasi masura m-am bucurat ascultand o compilatie de muzica braziliana. Pe mine ma imbogatesc sufleteste toate aceste lucruri.
3. Am colegi protestanti (eretici asadar!) care spun o rugaciune inainte de a se apuca de mancat in cantina. Si multumesc Domnului, ei indestulati fiind de felul lor (casa, masa, serviciu, copii sanatosi etc.) Peste tot regasim oameni in comuniune cu Dumnezeu.