Orice s-ar spune, este un om chinuit. Poate voi nu va dati seama.
Nu vreau sa stiu in ce stare este coloana lui (la cat o rasuceste), maxilarele, etc.
El insusi a spus (l-am auzit scurt la TV), ca a vrut sa se sinucida.
Si-a gasit o credinta, un Dumnezeu care ii da curaj si sprijin. E bine asa.
Mie mi-e mila de astfel de oameni pentru ca imi dau seama cat se chinuie.
Ca ajung sa se obisnuiasca si sa fie tari, este altceva. Ce sa faca?
Ceea ce nu-mi place este afisarea asta in public si ca incearca sa convinga ca sunt bine si fericiti.
Majoritatea acestor cazuri deosebite ajung din pacate la circ.
Astazi, cu ajutorul descoperirilor stiintei pot insa sa faca si altceva. Exista PC-uri cu voice, unde pot sa scrie prin comanda vorbita, exista masini echipate special si alte lucruri.
__________________
A fi crestin = smerenie + iubire de aproape
|