Citat:
În prealabil postat de suflet_chinuit
Se spune despre acest loc ca oricine se roaga i se indeplineste orice dorinta. Trebuie ca dupa ce ai ajuns la poalele dealului sa continui urcusul in genunchi, sa te inchini si a te rogi din cind in cind, sa nu scoti nici un cuvint pentru ca rugile sa-ti fie ascultate, se intra in curte tot in genunchi, se inconjoara biserica de trei ori, rugindu-ne la fiecare 4 colturi. Noi n-am stiut toate aceste reguli la inceput si am inconjurat biserica de 9 ori; ca si multi altii de altfel; interesant este ca nu am vazut pe nimeni obosit, toata lumea mergea in tacere cu o seninatate pe chipuri ce nu o pot descrie
|
Cu siguranta aici este un loc de incercare a smereniei si a credintei. Nu stiu totusi cum au aparut toate aceste reguli, care, dupa parerea mea, pot da unora impresia unui intreg ritual cu tenta "magica". Este interesant ca Mantuitorul, in cazurile vindecarilor, ii intreba pe cei aflati in suferinta, "crezi tu?". Nu ii punea pe acestia nici sa mearga in genunchi sau mai stiu eu ce sa faca. Oricum, acesta este un obicei local.
Biserica de pretudinteni ne pune inainte ca modalitate de inchinare la care participa int-un mod mai evident trupul, postul, metania mica si mare.
Cred ca esential este ca Dumnezeu sa vada credinta in sufletele nostre si, mai ales, marturisirea ei prin faptele din viata de zi cu zi. Totodata, cred ca mai potrivit este sa precizam ca, mai degraba raspunde Dumnezeu unor nevoi, decat unor dorinte.
