Mai intai: expresia biblica referitoare la ziua Invierii este "prima zi a saptamanii" sau "ziua intai a saptamanii", fiindca numele de "duminica" sau "kyriake hemera" nu exista pe atunci. La evrei, zilele nu aveau nume, ci erau denumite cu numerale ordinale. Ziua odihnei, sau sabatul, corespundea cu sambata de azi.
Faptul ca in calendarul ortodox apare linia de demarcatie deasupra duminicii in loc sa apara sub ea nu schimba nimic in randuiala de sarbatoare.
In Biserica Greciei si in Biserica Rusiei saptamana din calendar incepe cu duminica. Biserica Romaniei nu a facut decat sa adopte aceeasi punere in pagina.
Dincolo de orice speculatii legate de ziua a saptea, saptamana liturgica ortodoxa incepe cu duminica. Prima duminica din Evangheliar este duminica Invierii, si toata randuiala citirii din Evanghelie la Sf. Liturghie urmeaza acest tipic: ziua de duminica deschide saptamana liturgica, evanghelia care se citeste duminica fiind prima de pe pagina saptamanii respective, apoi in continuare sunt evangheliile de luni, marti, miercuri, etc. pana sambata. dupa sambata, restul paginii ramane gol si se incepe o noua pagina cu duminica.
Calendarul ortodox este alcatuit pe structura liturgica, iar nu pe considerente de numerale cardinale sau ordinale. Daca saptamana este deschisa de o duminica, atunci duminica figureaza in capul acelei saptamani. Ca zi liturgica, este prima din saptamana, ca zi de odihna este a saptea.
Sfintii parinti vorbesc despre duminica si ca despre "ziua a opta" _ pentru unii , sminteala, pentru altii, nebunie. Dar este cea mai frumoasa consideratie teologica referitoare la indumnezeirea timpului IN HRISTOS.
Noi, crestinii, trebuie sa tinem cont ca raportam totul la Hristos. Fara El, ceea ce este sapat in litere pe piatra este slujire spre moarte ( 2 Corinteni).
Adventistii (si altii) rezolva problema ca la tribunal. Noi o rezolvam ca la Invierea lui Hristos.
|