A doua parte

Autorul se prezinta pe sine, in prima propozitie din Apocalipsa ca ,,robul Sau Ioan".Folosirea termenului ,,rob" a ridicat multe probleme exegetilor intrucat termenul care se regaseste atat in Vechiul Testament (Ieremia 2:14) cat si in Noul Testament unde este folosit si de Apostolul Pavel in ,de exemplu, Epistola catre Romani: ,,Pavel,rob al lui Isus Cristos, chemat sa fie apostol". Dificultatea rezida in faptul ca Ioan scrie la fel acolo unde se prezinta in carte dar nu vorbeste niciodata despre sine ca despre un apostol.

In prima parte a secolului II s-a presupus faptul ca cea de-a patra Evanghelie, scrisorile lui Ioan precum si Apocalipsa au fost scrise toate de Ioan, fiul lui Zebedei.Cu toate aceste s-a admis inca de timpuriu ca acesta idee ridica numeroase dificultati, in special la o comparatie cu Evanghelia dupa Ioan. Dionisie I cel Mare,episcop al Alexandriei,in sec III,intrigat de raspindirea invataturii mileniste in dioceza sa, a trecut la o analiza de esenta a Apocalipsei, argumentand ca nu trebuie utilizata o interpretare literara a sa dar mai ales a pus sub semnul intrebarii ideea ca aceasta scriere i-ar apartine lui Ioan.In argumentatia sa Dionisie s-a folosit de trei rationamente:

• autorul nu a pretins a fi apostolul foarte iubit,sau frate cu Iacov,ori martor care l-a vazut si l-a auzit pe Domnul asa cum a facut Ioan evanghelistul.
• sunt multe asemanari de gandire intre Evanghelia dupa Ioan si epistolele lui Ioan dar Apocalipsa este complet diferita de amandoua,un critic spunand ca ,,abia daca are o silaba in comun cu acestea".
• stilul Evangheliei si al epistolelor este diferit de al Apocalipsei, primele fiind scrise intr-o greaca excelenta in timp ce ultima este adesea incorecta gramatical si foloseste un limaj necultivat

Desi Dionisie a fost apreciat pentru discernamantul sau in evaluarea critica a Apocalipsei, problemele au fost cu mult mai profunde decat si-ar fi imaginat la momentul cand si-a inceput analiza.Cu toate ca episcopul Alexandriei a observat extrem de corect problemele lingvistice ale Apocalipsei trebuie precizat ca Ioan incalca adesea regulile gramaticii grecesti cu un scop mai putin obisnuit care nu s-ar fundamenta pe lipsa cunoasterii.S-a spus ca pentru fiecare greseala de sintaxa in Apocalipsa exista un exemplu de utilizare lingvistica corecta: de exemplu:refuzul lui Ioan de a declina numele divin dupa o prepozitie in Apocalipsa 1:4 urmat imediat de o utilizare corecta in legtura cu cele sapte duhuri din fata tronului lui Dumnezeu.

Unii cercetatori au spus ca Ioan gandea in ebraica si scria in greaca in timp ce altii au afirmat ca limba materna a lui Ioan era arameica dar a scris in greaca.S-a mai avansat si ipoteza conform careia Ioan si-a scris cartea in arameica si apoi a fost tradusa in greaca insa majoritatea exegetilor sunt extrem de circumspecti in a afirma acesta ultima posibilitate care a mai fost avansata si cu privire la alte carti ale Noului Tesament dar care ar complica si mai mult analiza.Parte a problemei stabilirii relatiei dintre Apocalipsa si celelalte scrieri ioaneice o constituie chiar diferentele si asemanarile dintre ele.Ambele lucrari,de exemplu,folosesc termnul ,,logos" al lui Cristos,ambele vad in Mielul lui Dmnezeu o fuzionare intre Mielul Razboinic apocaliptic si Mielul pascal si mai mult decat atat termenii ,,marturie", ,,viata", ,,moarte" ,,sete", ,,foame" si ,,cucerire", in sens spiritual sau moral,apar atat de des atat in Evangheliei cat si in Apocalipsa incat sugereaza o relatie pozitiva in plan soteriologic intre cele doua lucrari.

Cu toate acestea,in mod paradoxal,cele doua carti par a exprima modul de gandire a doua persoane diferite.Evanghelia dupa Ioan arunca o lumina a intelegerii de exceptie atat cu privire la gandirea rabinica cat si cu privire la teologia filosofiei grecesti.Apocalipsa deriva dintr-o minte impregnata de Vechiul Testament dar reflecta de asemenea o cunoastere directa a literaturii apocaliptice.
S-a lansat ideea ca daca au existat doi autori distincti atunci este posibil ca acestia sa se fi cunoscut, punandu-se in acest sens in discutie postulatul scolii lui Ioan, pentru a se oferi o explicatie originii scrierilor ioanine.Problema se complica insa pt ca Dionisie cel Mare nu si-a imaginat niciodata ca fiul lui Zebedei ar putea fi profetul Ioan si nu evanghelistul.

Daca tragem o linie a analizei am putea spune ca singurul lucru cert, cu privire la autor, pe care il stim, este ca a fost un profet crestin evreu cu numele de Ioan.Cercetatorii, analizand trasaturile autorului cartii Apocalipsei, au fost impresionati de asemanarea dintre caracterul Apostolului Ioan, asa cum apare el in evangheliile sinoptice, si felul in care era asteptat sa fie profetul Ioan.Atat evanghelistul cat si fratele sau Iacov au fost denumiti ,,Boanerghes"(Fii Tunetului in Marcu 3:17), Ioan le-a interzis celor ce nu faceau parte din grupul apostolic sa scoata demoni in numele lui Isus, a vrut sa cheme foc din cer peste samaritenii care nu l-au aratat ospitailitate lui Isus si ucenicilor sai (Luca 9:52-55), a fost martor la schimbarea la fata a lui Isus(Matei 17:1-9) si la invierea Lui(Ioan 20:2-5).Aceste elemente ar indica un viitor profil profetic ce s-ar plia pe specificul unei carti precum Apocalipsa.

Intrebarea care se pune este:trebuie oare sa stim mai mult de atat despre autorul Apocalipsei? In nici o alta carte a Bibliei nu este atat de nesemnificativa identitatea autorului pentru ca nu este ,,Apocalipsa Sfantului Ioan Divinul",asa cum apare in alte editii mai vechi ale Bibliei, ci este revelatia lui Isus Cristos data robului Sau Ioan.Problema paternitatii nu consta in numele persoanei care a primit Apocalipsa si a scris-o ci din natura lucrarii care,prin suveranitatea lui Dumnezeu,completeaza canonul Scripturii ca pe o incoronare a acesteia.

Nota:citate biblice precum si referintele sunt din versiune King James Bible.