Citat:
În prealabil postat de florin.oltean75
1.Aprinderea dragostei lucratoare in 9 trepte.
Acestea sunt progresive, pemitand inimii ganditoare sa intre cu delicatete,
din ce in ce mai profund in miezul Iubirii:
1. Intelegand importanta fapturilor
2. Intelegand ca toate fiintele sunt egale in fata Lui Dumnezeu
3. Intelegand ca toate fiintele ne sunt apropiate, asa cum mama este de copilul ei
4. Intelegand dragostea mamei
5. Dorind din suflet sa rasplatim bunatatea mamei
6. Legand sufletul de mama, cu mare afectiune
7. Sagetati de durere sau Marea Compasiune
8. Dragostea aspirationala
9. Dragostea lucratoare
|
Daca cineva ar intreaba ce este mai pretios, un diamant sau un mar, cel mai probabil i s-ar raspunde ca diamantul. Dar daca ar fi o mare foamete, atunci nimeni n-ar avea ce face cu diamantul, marul devenind mult mai pretios.
Aceasta arata limpede ca niciun lucru nu este pretios in sine, ci functie de modul in care raspunde la necesitatile noastre.
Pentru cel ce se nevoieste duhovniceste, nestematele lui sunt fapturile.
Orice fiinta ar privi, sau la orice fiinta s-ar gandi, o considera si apreciaza ca o mare comoara, pentru ca sursa manturii lui este ascunsa in fapturi.
Din acest punct de vedere fapturile sunt la fel de importante ca si sfintii, pentru ca la sfinti nu putem ajunge cu simtirea daca nu iubim deplin si neconditionat toate fapturile.
Fara oamenii de langa noi nu exista mantuire.
Rugaciunea facuta fara intelegerea primei trepte, adica a importantei fapturilor, nu are aripi.
Aceasta cugetare poate dura ani intregi pana sa ajunga la maturitate, dar si cel mai mic efort este rasplatit cu prisos de Dumnezeu.
Realizarile duhovnicesti sunt averea noastra interioara.
Intrucat fapturile si sfintii sunt la fel de importanti in economia mantuirii si aprinderii dragostei,
de ce nu aratam acelasi respect fapturilor pe care il aratam sfintilor?