[glykys]

Rugaciune care se citeste la vreme de boala:

Bucurându-ma de dumnezeiasca marire la care te-ai înaltat, o, Sfinte Ioane, îndraznesc sa alerg la ajutorul tau pentru tamaduire. Stiu, Parinte, ca încercarile vin din rânduiala lui Dumnezeu. Stiu ca prin boala trupului, sufletul se curateste, si ca rabdarea este rasplatita de Dumnezeu. Dar de multe ori norii negri ai deznadejdii îmi tulbura mintea si ma departeaza de rugaciune.

De aceea dar, o, Sfinte, gasesc alinare în cugetarea la vindecarile tale minunate. Tu ai tamaduit multimea de copii spre bucuria parintilor lor. Tu ai îndreptat spatele batrânei gârbove, tu ai dat sanatate femeii bolnave, spre bucuria copiilor ei. Tu l-ai vindecat pe batrânul Atanasiei care s-a uns cu untdelemn din candela ta. Tu ai îndepartat cheagurile de sânge din capul Vasulei si l-ai tamaduit pe doctorul necredincios.
Stiind grabnica ta mijlocire, te rog, o, Sfinte Ioane, ia viata mea în mâinile tale si mijloceste precum stii mîntuirea mea. Daca voia Domnului este sa duc cu rabdare crucea bolii, da-mi putere si ajuta-ma sa nu cârtesc din cauza neputintelor. Dar daca Bunul Dumnezeu se va milostivi de mine pentru rugaciunile tale, atunci sa ma tamaduiesti fara sovaiala, noule doctor fara-de-arginti, ca vazând aceasta sa-ti multumesc tie si sa-l laud în vecii vecilor pe Doctorul sufletelor si al trupurilor, prin cântarea: Aliluia!