[Adriana3]

A) Toate citatele sunt din cartea recomandata de tine: "Marii initiati ai Indiei si parintele Paisie".

"Asadar, acest ucigas de oameni, tatăl minciunii, ne luptă pe ascuns - atunci când nu-i cunoastem existenta - si la arătare - când suntem avizati în privinta lui. Puterea lui stă în neatentia si în lenevirea noastră. El nu are asupra noastră o putere reală, ci se străduieste să exploateze neputintele noastre. Hristos l-a zdrobit prin jertfa Sa pe cruce si prin învierea Sa. Diavolul este biruit o dată pentru totdeauna, în ciuda eforturilor sale continue de a lucra răul. Pe atunci însă nu cunosteam aceste mari adevăruri."


"Asadar, simteam emanând din întunericul în care mă afundasem sălbăticia dezlăntuită, rebelă, nebună, distrugătoare si autodistrugătoare a negării pure. Fără să pot vedea ceva în jurul meu, auzeam râsete grotesti si asurzitoare adâncindu-se în beznă ca într-un ocean, înaintasem foarte putin în întuneric. Ca si când as fi băgat numai capul în apă. Adâncul oceanului doar îl intuiam. Am înteles însă puterea păcatului, atractia lui, tentatia lui, substanta lui; pe de altă parte, am înteles si non-existenta lui, impotenta lui extremă. El este nimic altceva decât o „lipsă“. în spetă, absenta luminii. Pe cât de înfricosător devine din momentul în care te câstigă, pe atât este de rizibil si de neputincios când te tii departe de el prin felul în care trăiesti. Nu poate birui decât pe cineva care cedează de bună voie, prin liberă alegere."


Ei, cam asta am incercat si eu sa iti spun de atatea ori.

Apoi, tot in carte scrie cum Paisie l-a exorcizat pe autorul cartii. Nu printr-o slujba de exorcizare ci doar cerandu-i de trei ori diavolului sa iasa din el. Si in plus, a facut exorcizarea in asa fel incat, un alt om care era in incapere cu ei, si cu care statea de vorba Paisie in acelasi timp, nici nu si-a dat seama ca de fapt, sub nasul lui, se facea o exorcizare. Asta ca sa vezi ca nu trebuie facuta musai slujba de exorcizare, ci se poate exorciza si intr-un mod foart discret. Totul tine de cat de mare este credinta omului.

Si apoi autorul, in acelasi capitol, dupa ce a aflat ca celalalt om fusese vindecat de Paisie de urmarile unui cancer la plamani, scrie:

"Astfel mi s-a dezlegat si enigma legată de comportamentul lui. Totodată, primeam o mărturie în plus despre încă una din multele harisme ale bătrânului, anume harisma tămăduirii: putea să-i vindece pe oameni de orice boală. Pe foarte multe persoane, printre care si acest ofiter, le-a smuls din ghearele mortii în ultima clipă.

"Iar celor ce vor crede le vor urma aceste semne: în numele Meu, demoni vor izgoni... peste cei bolnavi îsi vor pune mâinile si se vor face sănătosi (Marcu 16, 17-18)."

Dupa cum vezi, exorcizarile si vindecarile facute in numele lui Iisus, vin de la Dumnezeu.
Dupa cum aratam in alt post, scrie in VT ca vindecarile facute de medici tot de la Dumnezeu sunt.
Si revin mai incolo cu vrajitorul care nu vindeca in numele lui Iisus ci facea cu totul altceva.


Apoi, intr-un alt capitol scrie:

"Stiu bine din experienta mea, dar si din discutiile purtate cu monahi foarte sporiti duhovniceste, că rugăciunea este darul lui Dumnezeu. Ea nu se dobândeste ca urmare a efortului omenesc, care rămâne totusi neapărat necesar. însă fără Mine nu puteti face nimic, ne avertizează Hristos (Ioan 15, 5). Altundeva, Scriptura accentuează faptul că toată darea cea bună si tot darul desăvârsit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminilor (Iac. 1, 17). Precum Dumnezeu ne-a dăruit existenta, tot asa, prin rugăciune, ne dăruieste treptat unirea cu El si cunoasterea Lui, iar în cele din urmă viata vesnică."


Deci si rugaciunea este darul lui Dumnezeu, asa ca cel care vorbeste in limbi si mai apoi se dovedeste ca erau rugaciuni aduse lui Dumnezeu, pai aceste rugaciuni nu sunt decat daruri de la Dumnezeu.

Si tot din carte reiese clar la cine se referea Iisus cand vorbea de Hristosii mincinosi: oameni care la propriu se declara Mesia si Hristos. Autorul a cunoscut niste guru indieni care se credeau Hristos si Mesia, eu am auzit si prin Siria de existenta acestor Hristosi mincinosi, nu-i nicidecum vorba de Iisus in care cred crestinii, cel rastignit si inviat acum 2000 de ani:

"Pentru a ne ocroti si a ne feri de amăgire, Hristos ne avertizează cu 2000 de ani mai înainte că vor apărea în lume oameni vicleni care se vor prezenta drept „hristosi“ si chiar vor săvârsi minuni diavolesti cu scopul de a-i însela inclusiv pe cei alesi:

"Vedeti să nu vă amăgească cineva. Căci multi vor veni în numele Meu, [/b]zicând: Eu sunt Hristos[/b], si pe multi îi vor amăgi... Atunci, de vă va zice cineva: iată, Mesia este aici sau dincolo, să nu-l credeti. Căci se vor ridica hristosi mincinosi si proroci mincinosi si vor da semne mari si chiar minuni, ca să amăgească, de va fi cu putintă, si pe cei alesi (Matei 24' 4'5' 23-24).

In acelasi timp, Hristos îi încurajează pe toti cei care II caută cu sinceritate si cu inimă curată, încredintându-i: Veti cunoaste adevărul, iar adevărul vă va face liberi (Ioan 8, 32). El a făgăduit să-i ajute pe toti oamenii care însetează după acest adevăr: Cereti si vi se va da, căutati si veti afla, bateti si vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, si celui care bate i se va deschide (Matei 7, 7-8)."

Este exact ceea ce am spus mereu, Iisus nu lasa sa fie inselati cei care Il cauta si isi pun nadejdea in Cuvantul Lui. Si continua autorul:

"Este însă la mijloc numai înselăciune? Nu cumva mai există si altceva în aceste istorii, în afară de viclenie si minciună? Părintele Paisie spunea că magia este o împletire între înselăciune si lucrare demonică. Diavolul se străduieste întotdeauna să se disimuleze pentru a-i amăgi pe oameni, însă Dumnezeu nu-i îngăduie să se camufleze deplin, căci altfel nimeni nu s-ar mai putea elibera din mrejele lui. Intotdeauna vor rămâne expuse vreun „corn“ sau vreo „codită“, asa încât oamenii să prindă de veste si să se păzească."

Si apoi arata autorul cum ghicitorii lucreaza de fapt cu diavolul, utilizand un pasaj din NT:

"Odată, pe când ne duceam la rugăciune, ne-a întâmpinat o slujnică care avea duh pitonicesc si care aducea mult câstig stăpânilor ei, ghicind. Aceasta, tinându-se după Pavel si după noi, striga, zicând: Acesti oameni sunt robi ai Dumnezeului Celui Preaînalt, care vă vestesc vouă calea mântuirii. Si aceasta o făcea timp de multe zile. Iar Pavel, mâniindu-se si întorcându-se, a zis duhului: în numele lui Iisus Hristos îti poruncesc să iesi din ea! Si în acel ceas a iesit. Si stăpânii ei, văzând că s-a dus nădejdea câstigului lor, au pus mâna pe Pavel si pe Sila si i-au dus în piată înaintea judecătorilor (Fapte 16, 16-19).

Iată, prin urmare, că oracolele se află cu adevărat sub posesia unui oarecare duh, potrivnic Duhului Sfânt. Urmând porunca lui Hristos -pe demoni scoateti-i (Matei 10, 8) -, Apostolul 1-a alungat pe demonul care sălăsluia în acea slujitoare.

Asadar, acest duh, pe care idolatrii îl numesc zeu, nu este altcineva decât demonul camuflat în încercarea de a-i însela pe oameni. Una dintre dorintele demonului este de a fi slujit si venerat ca dumnezeu, în locul Adevăratului Dumnezeu.

Să părăsim acum Tibetul si Grecia antică si să ne oprim în Africa de astăzi, pentru a întelege încă si mai bine modul în care lucrează Diavolul în lume."

Si revin la punctul D la partea cu vrajitorul african.