Citat:
În prealabil postat de MariS_
Aici, draga George, aduci o noutate pe care nu o stiam si care arunca o noua lumina asupra episodului. Faptul ca acel slujitor care a palmuit pe Mantuitor e unul din cei care i-au admirat invatatura si acum, in fata stapinilor sai arhierei, se leapada violent de ea, spune foarte multe. Asta inseamna ca el era fatarnic. Deci, judecarea Judecatorului, adica a Mantuitorului, e facuta de carturari, de farisei si de fatarnici pe post de slujitori. Bun, frumos tablou avem!
Multumesc mult, draga George, intr-adevar Sf. Chiril al Alexandriei a fost cu adevarat inspirat de Duh Sfant.
Acum, legat de raspunsul Mantuitorului exista pana acum doua variante:
- una care spune ca Mantuitorul dorea sa-i determine la o judecare dreapta, tocmai din iubire fata de ei, caci ei judecand nedrept de fapt se osandeau pe ei. Si Mantuitorul nu dorea osandirea lor.
- si alta care spune ca Mantuitorul ar fi vrut, in mod intentionat, sa iasa la lumina impostura celor ce il judeca si modul stramb de judecata al lor.
Acum mi se pare evident ca aici Mantuitorul raspunde doar pentru ca e vorba de o judecata, in rest bataile, scuiparile, batjocura le sufera in tacere, in smerenie, in iubire. Spre care din cele doua variante inclinati sa vedeti adevarul si, eventual, de ce? Sau poate aveti si alte explicatii.
Har, smerenie si jertfa de sine.
|
Dragilor, nu numai curiozitatea m-a impins sa deschid aceasta discutie despre judecarea Judecatorului, ci si dorinta de-a desprinde niste foloase duhovnicesti. Caci, iata, se apropie seara si noaptea cand Mantuitorul a fost vandut, prins si judecat. Iar de judecat L-au judecat carturarii, fariseii si fatarnicii. Se cuvine, in aceste momente, sa ne gandim ca in fiecare dintre noi sta ascuns ... un carturar, ... un fariseu ... si un fatarnic. Sa nu-i lasam sa-L rastigneasca pe Iisus din inima noastra. Iertati-ma, va rog, daca v-am gresit cu ceva.
Har, smerenie si jertfa de sine.